INCDA Fundulea

Proiecte de cercetare

RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI

(Anexa la procesul verbal de avizare internă nr. 5254/15.12.2011)

Identificatori

1.Obiectivul proiectului: Stabilirea particularităţilor tehnologice şi economice privind producerea de sămânţă ecologică, in special identificarea particularităţilor genotipice, fenotipice şi calitative ale cerealelor, leguminoaselor pentru boabe şi ale plantelor tehnice, furajere, aromatice şi medicinale cultivate pentru producerea de sămânţă ecologică.

2.Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului: Elaborarea normelor pentru producerea, controlul şi certificarea identităţii şi a calităţii seminţei ecologice, producerea de sămânţă ecologică din verigi superioare, monitorizarea producerii de sămânţă în fermele ecologice şi proiectarea bazei de date privind sămânţa ecologică.

3.Obiectivul fazei: instruirea echipei de implementare a proiectului, cu stabilirea responsabiliăţii fiecărui participant la proiect înscris în lista de personal, indiferent de nivelul de pregătire şi experienţa profesională‚, organizarea cercetărilor prin elaborarea planurilor experimentale şi de producere de sămânţă şi  amplasarea experienţelor pe teren, înfiinţarea culturilor de toamnă, efectuarea de observaţii şi măsurători privind lucrările solului, sămânţa şi semănatul, creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă,  particularităţile pedo-climatice şi elaborarea rapoartului de fază;

4. Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:

5. Rezumatul fazei: (maxim 5 pagini) şi lucrarea "in extenso":
Studiile privind producerea de sămânţă ecologică la cereale, leguminoase pentru boabe şi la plante tehnice, furajere, aromatice şi medicinale au fost realizate în totalitate. Pentru aceasta, cea mai mare parte din lucrările agricole şi de cercetare au fost efectuate mai devreme, în perioada corespunzătoare biologiei şi tehnologiei fiecărei culturi. 
Activităţile efectuate în această fază s-au materializat în:

• reuniunea echipei de implementare a proiectului pentru stabilirea, în detaliu, a responsabilităţii fiecărui participant la proiect;
• elaborarea planurilor experimentale pentru identificarea celor mai potrivite specii şi varietăţi pentru agricultura ecologică şi pentru producerea de sămânţă ecologică la 1 – 3 varietăţi de cereale, leguminoase pentru boabe şi de plante tehnice, furajere, aromatice şi medicinale;
• efectuarea de observaţii şi măsurători privind particularităţile pedo-cllimatice şi agrofitotehnice la culturile de toamnă amplasate în câmpurile cu culturi comparative sau/şi de producere de sămânţă ecologică.   

            Lucrările în extenso sunt prezentate în rapoartele fiecărei unităţi participante la proiect.

            La INCDA Fundulea, culturile comparative cu varietăţi de cereale, leguminoase pentru boabe şi de plante tehnice, aromatice şi medicinale conţin mai multe variante (4 – 50), iar fiecare variantă are 3 repetiţii şi sunt amplasate în câmpul experimental de agricultură ecologică. Câmpul de producere de sămânţă este impărţit in 4 sole, iar pe fiecare solă s-a şi se va amplasat una (grâu, soia) sau două culturi (camelina + in, coriandru + porumb boabe), iar la fiecare cultură şi se vor cultiva 1 - 3 varietăţi  în 1 – 2 epoci de semănat.
            Aceste experienţe sunt amplasate în câmpul experimental al Centrului Agroecologic de Cercetare, Inovare şi transfer Tehnologic din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea (Anexa 6.2.1.2), pe un teren certificat ca fiind în conformitate cu standardele de agricultură ecologică,  care, din punct de vedere geografic, orografic, climatic, agrochimic şi pedologic, are următoarele particularităţi:
Teritoriul INCDA Fundulea face parte din Câmpia Română de Est şi este situat pe cursul de apă Mostiştea, în zona de separare a Câmpiei Vlăsiei de Câmpia Bărăganului de Sud, zonă cunoscută sub numele de Câmpia Mostiştei, câmpul Ciornuleasa. Cu excepţia pantelor (în general de 40-70 şi, mai rar, de 150) care delimitează valea râului Mostiştea, relieful este în general plan, însă microrelieful este neuniform cu crovuri şi văi adânci de 3 – 6 m, în care, sporadic, bălteşte apa.
De asemenea, câmpurile experimentale ale INCDA Fundulea se află în partea dreaptă a râului Mostiştea, un curs de apă cu debit intermitent, care scade cel mai mult vara, însă cu o salbă de lacuri, care în urma lucrărilor speciale de îmbunătăţiri funciare din anii 80 – 90, au debite mari de apă.
Solul de la Fundulea este de tip cernoziom (CZ) şi are trei orizonturi genetice – A, AB şi Bv, individualizate prin următoarele însuşiri:
A (0 – 40 cm), format din două suborizonturi:
Ap (0 – 30 cm): lut argilo-prăfos; culoare brun cenuşiu închis (10YR 4/2) în stare uscată şi brun foarte închis (10YR 3/2) în stare umedă; structură glomerulară cu agregate stabile în proporţie mare; moderat compact; poros (frecvent pori fini), dur în stare uscată şi friabil, plastic şi uşor adeziv în stare umedă; rădăcini subţiri frecvente; trecere netă, dreaptă;
Am (39 – 45 cm): lut argilo-prăfos; culoare brun cenuşiu foarte închis - brun cenuşiu închis (10 YR 3,5/2) în stare uscată şi brun foarte închis - brun cenuşiu foarte închis (10 YR 2,5/2) în stare umedă; reavăn; structură grăunţoasă şi poliedrică subangulară medie bine dezvoltată; friabil în stare umedă; foarte dur în stare uscată şi dur în stare umedă, afânat; goluri rare; pori (frecvent) fini; cervotocine rare; rădăcini subţiri frecvente; trecere treptată ondulată.
AB (45 – 62 cm): lut – argilos; culoare brun (10YR 4 / 3) în stare uscată şi brun cenuşiu foarte închis (10YR 3/2,5) în stare umedă; reavăn; structură poliedrică subangulară medie şi bine dezvoltată cu agregate mari; friabil în stare umedă şi dur în stare uscată; goluri rare; pori (frecvent) fini şi mijlocii;  rădăcini subţiri, frecvente; trecere treptată ondulată;
În orizontul AB, agregatele devin tot mai mari, structura evoluând spre nuciformă sau prismatică.
Bv (62 – 140 cm), format din trei suborizonturi:
Bv1 (62 - 82 cm): lut argilo-prăfos; culoare brun (10 YR 4/3) în stare uscată şi brun închis (10 YR 3/3) în stare umedă; reavăn; structură poliedrică subangulară medie şi bine dezvoltată; friabil în stare umedă şi dur în stare uscată; goluri rare; pori (frecvent) fini, rădăcini subţiri şi rare; trecere treptată ondulată;
Bv2 (82 - 112 cm): lut argilo-prăfos; culoare brun gălbui (10 YR 5/4) în stare uscată şi brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă; reavăn; structură poliedrică subangulară medie şi bine dezvoltată; friabil şi tare în stare umedă şi dur în stare uscată; goluri rare; pori fini şi mijlocii, foarte frecvenţi; coprolite şi cervotocine; rădăcini subţiri, rare; trecere treptată ondulată;
Bv3 (112 - 140 cm): lut argilo-prăfos; culoare brun gălbui închis - brun gălbui (10 YR 4,5/4) în stare umedă şi brun gălbui închis (10YR 5,5/4) în stare uscată; reavăn; astructurat, masiv; friabil în stare umedă; moderat coeziv în stare uscată; pori (frecvent) fini, coprolite şi cervotocine; trecere treptată ondulată;
Roca mamă (orizont C) a solurilor din zona Fundulea este loessul, o rocă sedimentară de vârstă cuaternară, uşoară, poroasă, slab cimentată prin calcifiere care s-a format prin acumularea prafului fin silicios şi argilos transportat de vânt.
            În ceea ce priveşte proprietăţile hidro-fizice şi chimice ale cernoziomului de la Fundulea menţionăm următoarele: solul de la Fundulea are textură lutoasă în orizontul A şi lutoargiloasă în celelalte orizonturi, valori ale densităţii aparente (1.19 în Ap şi 1.40 – 1.44 în suborizonturile adânci), precum şi ale porozităţii totale (56% în Ap şi 46 – 48% în suborizonturile adânci) şi de aeraţie  (18% în Ap şi 10 – 13% în suborizonturile adânci) ce indică un sol relativ afânat şi tasat moderat, coeficienţi de ofilire moderaţi ce variază între 10.9 – 11.9% în orizontul A, 10.3 – 10.8% în orizontul AB şi sub 8.8 – 10.3 % în orizontul Bv şi capacitate de apă utilă (32% în Ap şi 24 – 26% în suborizonturile adânci) mică – mijlocie. De asemenea, permeabilitatea hidraulică a cernoziomului de la Fundulea este bună (15.6 – 21.1 mm/h) în orizontul A (15.6 – 21.1 mm/h)  şi mijlocie  în orizonturile adânci (10.4 – 12.2 mm/h).
            Din punct de vedere agrochimic, solul de la Fundulea se caracterizează printr-o reacţie (pH) slab acidă (6.3 – 6.8) în orizontul A şi neutră – slab alcalină (7.2 – 7.4) în orizonturile AB şi Bv, precum şi o capacitate totală de schimb cationic mare (18.8 – 19.7 m.e./100g sol), şi un grad de saturaţie cu baze (V) foarte mare (88.7 – 100%) pe întreg profilul de sol, corespunzătoare complexului adsorbtiv al solului (argilă + humus).
Aprovizionarea cernoziomului de la Fundulea cu substanţe nutritive este, de asemenea, bună, în special în suborizontul Ap (0 – 15 cm): 3% humus, 0.18% N total, 0.08% P2O5 total, 28 ppm P2O5 şi 87 – 98 ppm K. În orizonturile mai adânci, cu excepţia conţinutului de potasiu asimilabil, care creşte şi a conţinutului de fosfor asimilabil care scade foarte mult şi brusc, conţinutul în celelalte substanţe nutritive - humus, azot total şi fosfor total, scade treptat. 
Din punct de vedere climatic, terenul localităţii Fundulea se află în zona temperată, cu climat extrem continental, caracterizată. în general, prin amplitudini mari de variaţie în timp ale temperaturii aerului şi o repartizare neuniformă a precipitaţiilor.
La Fundulea, toamnele sunt lungi, de multe ori prelungindu-se până la începutul lunii decembrie, iernile aspre datorită temperaturilor scăzute şi a vânturilor puternice, primăverile scurte şi, deseori, secetoase în perioada martie-aprilie, iar verile călduroase, cu cer senin, precipitaţii insuficiente şi aer uscat.
            Aşa cum rezultă din graficele de mai jos, perioada de raportare (septembrie – decembrie 2011) a fost deosebit de secetoasă, iar în primele două decade din septembrie şi a doua decadă din noiembrie vremea a fost şi anormal de călduroasă, nivelul redus al rezervei de apă din sol fiind defavorabil efectuării la timp a lucrărilor agricole de toamnă şi răsăriri plantelor.

 
Vegetaţia naturală din zona Fundulea este caracteristică zonei de tranziţie de la stepă la silvostepă şi, ca atare, este formată din specii lemnoase prezente sub formă de pâlcuri de diferite specii de stejar (Qurcus pedunculata, Q. pubescens, Q. pedunculiflora, Q. cerris), care sunt însoţite de arbuşti (Crataegus monogina, Cornus mas). De asemenea, sub acoperişul pădurii şi în luminişuiri cresc numeroase specii ierboase: Poa pratensis, Salvia pratensis, Medicago minima, Medicago falcata, Festuca vallesiaca, etc. Pe marginea drumurilor se pot întâlni perdele de protecţie formate din: salcâm (Robinia pseudocacia), plop (Populus ssp.), oţetar (Rhus ssp.) etc.
Zona este considerată cerealieră, fiind potrivită pentru cultura grâului şi porumbului pentru boabe, precum şi pentru plantele tehnice (floarea-soarelui, in pentru ulei, rapiţă), leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole, soia,) şi plante furajere perene (lucernă şi golomăţ).
           
            În cadrul acestei faze a proietului,  la INCDA Fundulea s-au desfăşurat următoarele activităţi: 

1. Stabilirea culturilor şi rotaţiilor specifice celor două activităţi de cercetare propuse prin proiect – culturi comparative şi producere de sămânţă:
 
a. Culturi comparative:

b. Producere de sămânţă:

Parcelă/An	2011	2012	2013	2014
P1	Soia 2	Grâu	Camelină + In	Coriandru + Porumb
P2	Porumb	Camelină + In	Coriandru + Porumb	Soia
P3	Soia 1	Coriandru + Porumb	Soia	Grâu
P4	Coriandru+In	Soia	Grâu	Camelină + In

2. Efectuarea lucrările agricole specifice toamnei anului 2011

Cultura: Grâu de toamnă
Experienţa 1: Culturi comparative
Planta premergătoare: Soia CC
Dat recoltării plantei premergătoare: 12.09.2011

Cultura: Grâu de toamnă
Experienţa 2: Producere de sămânţă
Planta premergătoare: Soia pentru sămânţă „OANA F”
Dat recoltării plantei premergătoare: 06.09.2011
Suprafaţa: 2 ha (Litera şi Miranda)

Lucrare	Data efectuării	Denumire agregat	Specificaţii (adâncime,epoci,  distanţe, etc)
Dezmiriştit	08.09.2011	Tractor CASE 70 + TSB	6 – 10 cm
Lucrat cu grapa cu discuri	07.10.2011 17.10.2011	Tractor CASE JX 70 + GDG 3.1	Adancime 8 - 10 cm
Lucrat de două ori cu combinatorul	24.10.2011	Tractor CASE JX 70 + RELIGIUEX BGL 3M	Adancime 4 - 6 cm
Semănat	24.10.2011	Semănătoare pentru câmpuri experimentale (HEGE 80)	12.5 cm/4 – 6 cm

Cultura: Camelina de toamnă
Experienţa 1: Culturi comparative
Planta premergătoare: Orz CC
Dat recoltării plantei premergătoare: 28.06.2011

Cultura: Camelina de toamnă
Experienţa 2: Producere de sămânţă
Planta premergătoare: Porumb
Dat recoltării plantei premergătoare: 14.09.2011
Suprafaţa: 1 ha (Camelia)

Cultura: In pentru ulei
Experienţa 2: Culturi comparative
Planta premergătoare: Triticale
Dat recoltării plantei premergătoare: 15.07.2011

Cultura: In pentru ulei
Experienţa 2: Producere de sămânţă
Planta premergătoare: Porumb
Dat recoltării plantei premergătoare:
Suprafaţa: 1.35 ha (Cristina şi Florinda)

Cultura: Soia
Experienţa 1: Culturi comparative
Planta premergătoare: Porumb
Dat recoltării plantei premergătoare:

Cultura: Soia
Experienţa 2: Producere de sămânţă
Planta premergătoare: Coriandru + In
Dat recoltării plantei premergătoare:
Suprafaţa: 2 ha (Oana F şi Columna)

Cultura: Coriandru
Experienţa 2: Culturi comparative
Planta premergătoare: Grâu de toamnă
Dat recoltării plantei premergătoare: 06.07.2011

Cultura: Coriandru
Experienţa 2: Producere de sămânţă
Planta premergătoare: Soia
Dat recoltării plantei premergătoare: 06.09.2011
Suprafaţa: 1.175 ha (Omagiu)

Cultura: Porumb pentru boabe
Experienţa 2: Culturi comparative
Planta premergătoare: Plante tehnice
Dat recoltării plantei premergătoare: 06.07.2011

Cultura: Porumb pentru boabe
Experienţa 2: Producere de sămânţă
Planta premergătoare: Soia
Dat recoltării plantei premergătoare: 06.09.2011
Suprafaţa: 1.175 ha ()

3. Efectuarea de observaţii şi măsurători privind sămânţa şi răsărirea culturilor de toamnă:
3a. Indici calitativi la sămânţa speciilor şi varietăţilor cultivate în toamna anului 2011;

3b. Observaţii şi măsurători privind răsărirea culturilor de toamnă;
Din cauza secetei,  grâul de toamnă a răsărit foarte încet şi neuniform iar Camelina nu a răsărit nici  până în prezent.
În ceea ce priveşte răsărirea grâului de toamnă, între câmpul cu culturi comparative şi câmpul de producere de sămânţă sunt diferenţe relativ mari (fig. 1), iar aceste diferenţe au fost determinate de data semănatului (20.10.2011 la culturi comparative şi 24.10.2011 la producere de sămânţă) şi mai ales de condiţiile culturale (teren curat de resturi vegetale la culturi comparative şi teren cu multe resturi vegetale la producere de sămânţă).

 
            SCDA Secuieni se afla in partea de S-E a judetului Neamt, în Podisului Central Moldovenesc.
Tipic pentru morfologia zonei este relieful conditionat de structura monoclinala: interfluvii si vai orientate in principal NV-SE, platouri structurale, aliniamente de cuiesti. Vaile largi cu 7 – 8 terase ale caror altitudini relative depasesc uneori 170 – 200m, frecventa si  dezvoltarea alunecarilor de teren, a celorlalte procese de versant constituie de asemenea, trasaturi morfologice caracteristice. Climatul este de tip temperat continental, puternic influenţat de masele de aer rece in timpul iernii si a celor calde si uscate in vara est europene.
Vegetatia si solurile intrunesc caractere care deriva de la cresterea altitudinala a reliefului dinspre unitatea de olagen, catre exterior si la unele interferente ale elementelor central si est europene cu diferentieri locale, in functie de conditiile climatice si cele geomorfologice.
Solurile sunt brune de pădure cu caractere cernoziomice. Aceste caractere se manifestă prin creşterea cantităţii de humus în orizontul Am prin modificarea orizontului B. Pe versanţi s-au declanşat procese de eroziune, predominând eroziunile slabe şi moderate, eroziunile excesive de adâncime şi alunecările sunt rare.
Câmpurile experimentale sunt amplasate pe terasa I a Siretului, pe un sol de tip cernoziom cambic tipic, cu pH-ul in apa 6,29; continutul in humus 2,3; indicele de azot 2,1; P2O5 mobil 39 ppm, K2O mobil 161.
Climatul acestei zone are un caracter temperat continental subumed care se caracterizează  prin :

•  primăveri scurte cu vânturi frecvente, ceea ce impune luarea de măsuri agrotehnice pentru evitarea pierderilor de apă din sol.
•  ploi abundente în prima parte a verii şi seceta frecventă în  a doua parte a verii şi începutul toamnei .
•  veri răcoroase.
•  ierni aspre, mai sărace în precipitaţii a căror zăpadă este deseori spulberată, datorită vânturilor destul de puternice.
•  temperatura medie anuală  este de 8,4°C.

            Efectuând caracterizarea anilor după abaterile temperaturii anuale faţă de media multianuală, rezultă o frecvenţă  a anilor normali de 67,6%, a celor călduroşi de 14,7 % şi a anilor răcoroşi de 17,6 %.
Aceasta indică o mare constanţă a anilor normali pentru regimul termic (67,6 %) faţă de anii normali pentru regimul pluviometric.
Condiţiile climatice din perioada de studiu, octombrie – prima decadă a lunii decembrie 2011, comparativ cu media multianuala prezentate mai jos, justifică aprecierea de toamnă răcoroasă şi secetoasă: abaterile de la media multianuală au fost de -1,3 si -1,5°C, iar  precipitaţiile deficitare: - 35,0 mm in luna octombrie si  -23,1 in luna noiembrie.

1

 

Planul experienţelor pentru anul agricol 2011 – 2012 este urmatorul:

1. Hyssopus officinalisL. (isopul) – o specie perena, erbacee, de talie redusa, acesta ajungand pana la 60-80 cm inaltime.
La aceasta specie, in cadrul proiectului se va cultiva populatia „De Ciorani” . În primavara anului 2012 se va amplasa o experienta in vederea stabilirii spatiului optim de nutritie. Experienta va fi bifactoriala in 3 repetitii, factorii cercetati fiind:
            A – distanta intre randuri cu graduarile: 50 cm, 70 cm şi 100 cm
            B – distanta intre plante pe rand: nerărit, 20 cm şi 30 cm
            Observaţiile fenologice si determinarile biometrice se vor face începând din anul 2012.
.
2. Coriandrum sativum L. (coriandru) - este cunoscută ca plantă aromatică şi medicinală.
            La această specie se va efectua o experinta bifactoriala in 3 repetitii :
            A – experiente cu soiuri: - soiul Sandra şi soiul Omagiu
            B – distanta intre randuri: 12,5 cm, 25 cm şi 50 cm

3. Foeniculum officinale L. (fenicul) – este plantă medicinală.
            In conditiile de la SCDA Secuieni se va amplasa o experienta bifactoriala in trei repetitii si anume:
            A – epoci de semanat: prima urgenta (primavara), semănat după 15 zile de la prima urgenţă;
            B – distanta intre randuri cu graduarile: 25 cm şi 45 cm
            Pe parcursul perioadei de vegetatie se vor efectua observatiile fenologice si determinarile biomertice. In cadrul proiectului se va cultiva soiul „Hestia”.

4. Silybum marianum L. (armurariu) - planta medicinală şi aromatică.
In primavara anului 2012 vom infiinta o experienta bifactoriala în trei repetitii, in vederea stabilirii spatiului de nutritie::
            A – distanta intre randuri cu graduarile: 50 cm, 60 cm şi 70 cm.
            B – distanta intre plante pe rand cu graduarile: 15 cm şi 25 cm
In cadrul proiectului se va cultiva genotipul „De Prahova”.

5.Camelina sativa (camelina) – plantă oleaginoasă.
Experienta este monofactoriala şi urmăreşte stabilirea epocii de semanat:  semanat toamna tarziu (25.11.2011) şi semănat în primăvară (prima urgenţă).
În toamna anului 2011, după eliberarea terenului de planta premergătoare, au fost efectuate  lucrărilor solului: aratura la 25 cm (10.10.2011), pregatirea patului germinativ cu ajutorul discului in agregat cu grapa cu colti reglabili (20.10.2011) si cu freza purtata universala (FPU 5) ( 24.11.2011). 

La SCDA Şimnic, experienţele sunt amplasate pe luvosol, iar acest sol relativ favorabil unei game largi de culturi, dar cu limitare, legate de poziţia pe versanţi, fertilitatea mai slabă, gradul mai mare de acidifiere şi lipsa precipitaţiilor în perioada de vară.
Determinările efectuate la solul pe care se experimentează privind proprietăţile fizice şi hidrice au evidenţiat următoarele:
            Compoziţia granulometrică este neuniformă pe profil, prezentând variaţii de la un orizont la altul.
            Limitele de variaţie pentru argilă sunt cuprinse între 33,2-47,5%. Orizontul A este mai sărac în argilă (33,2%) comparativ cu orizonturile El, Bt1 (34,1% respectiv 47,5%) şi Bt2 (44,1%). Orizontul B se caracterizează deci printr-o acumulare de argilă ceea ce determină o diferenţă texturală foarte bine pusă în evidenţă.
            Densitatea aparentă are valori mai mici la suprafaţa profilului (1,28 g/cm3) şi creşte uniform spre adâncime până la 1,48 g/cm3 fiind bine corelată cu compoziţia granulometrică.
            Pentru orizonturile inferioare se remarcă raportul de directă proporţionalitate între conţinutul de argilă şi densitatea aparentă, la care se adaugă şi tasarea datorită greutăţii orizontului superior.
            Densitatea specifică prezintă valori apropiate de la un orizont la altul, dar nu mai mică de 2,60 g/cm3. Limita de variaţie este de 2,70 g/cm3 în orizontul A şi 2,65-2,67 g/cm3 în El şi Bt.
            Porozitatea totală are valori diferite de la un orizont la altul, adică 53% în A şi 46% în B, variind în sens invers cu densitatea aparentă. Porozitatea mai mare în orizontul A se datoreşte lucrărilor culturale la care este supus acest orizont, dar aşa cum se poate constata este aproape de limita minimă.
            Porozitatea de aeraţie este diferită pe profil, 25,4% în orizontul A şi 12,7% în orizontul B. După Kacinski, porozitatea de aeraţie la luvosolul nostru este satisfăcătoare în orizontul A şi nesatisfăcătoare în B.
            Valorile indicilor hidrofizici arată că pe profil au o accentuată variaţie, bine corelată cu proprietăţile fizice şi chimice care le influenţează.
            Se remarcă cu uşurinţă variaţia acestor indici cu creşterea sau micşorarea procentului de material fin (praf şi argilă). Astfel, coeficientul de ofilire (CO) are valori  sub 9% în primii 30 cm şi creşte spre adâncime până la valori de 9,95-10,25% datorită conţinutului mai mare de argilă. Valorile CO prezintă pe profil aceeaşi variaţie ca şi coeficientul de higroscopicitate, lucru absolut normal dacă se are în vedere modul de calcul precum şi corelaţia acestuia cu compoziţia granulometrică. Capacitatea de câmp (CC) pentru apă variază în limitele de 21,55-24,01% din greutatea solului uscat pe adâncimea de la 5 la 90 cm.
Însuşirile chimice determinate în cadrul câmpului experimental se înscriu, în general,  în limitele valorilor ce caracterizează  solul brun roşcat luvic slab pseudogleizat (luvosolul).
            Reacţia solului este moderat acidă la suprafaţă şi pe profil, cu excepţia orizontului Bt4 unde este neutră, valoarea pH având limite de variaţie de la 5,7 la 6,9 (în extract apos).
            Conţinutul de humus este scăzut în primii 20 cm (1,8%) şi extrem de mic în profunzime (0,48%).
            Aprovizionarea cu azot este strâns corelată cu conţinutul de humus, solul fiind slab aprovizionat pe toată secţiunea de control.
            Solul este bine aprovizionat cu fosfor mobil, mai ales în primii 20 cm (54 ppm) cu tendinţă de scădere spre adâncime şi slab aprovizionat cu potasiu asimilabil (84-128 ppm).
            Condiţiile de geneză şi evoluţia acestui sol au condus la acumularea unor cantităţi însemnate de oxizi de fier, mai ales în orizonturile de adâncime cărora le imprimă culoarea roşcată.
            Capacitatea totală de schimb cationic este în generală, redusă (22,9-23,4 me/100g sol) în primii 40 cm de la suprafaţă şi mai mare spre adâncime unde ajunge la 31,9 me/100g sol.
            Gradul de saturaţie în baze este mic la suprafaţă (mezobazic 67,6%) şi cu aceeaşi tendinţă de creştere spre adâncime ajungând la valori mai mari (eubazic-90,5%).
În ceea ce priveşte caracterizarea climatică a perioadei octombrie – decembrie 2011, deosebit de important este faptul că cele doua luni premergătoare acestei perioade, lunile august şi septembrie au fost total lipsite de precipitaţii în condiţiile în care media multianuala pentru această zonă era de  81,6 mm.
            Primele ploi au venit la jumătatea lunii octombrie, fapt ce a permis pregătirea patului germinativ şi semănatul grâului. A urmat o alta perioada  lungă fără precipitaţii ceea ce a făcut ca grâul să răsară târziu, în smocuri, cultura având un aspect neuniform. Acest lucru nu a permis efectuarea determinărilor pentru această fază.

 

Regimul termic şi pluviometric al perioadei octombrie – decembrie 2011

Planurile experimentale pentru anul agricol 2011-2012

	Specia	Soiul/hibridul	Condiţia tehnologică	Suprafaţa	Determinări şi observaţii
Câmpuri experimentale înfiinţate în toamnă
1	Grâu	Delabrad	Semănat în sistem ecologic  la 12,5 cm distanţă	0,5 ha	determinări privind nr.pl răsărite/mp la grâu şi camelină; nr. fraţi/pl la grâu
			Semănat în sistem ecologic la 25 cm distanţă	0,5 ha
		Gruia	Semănat în sistem ecologic  la 12,5 cm distanţă	0,5 ha
			Semănat în sistem ecologic  la 25 cm distanţă	0,5 ha
2	Camelina		Semănat în sistem ecologic  epoca I – 14 nov	500 mp
			Semănat în sistem ecologic  epoca II – 28 nov	500 mp
Câmpuri experimentale înfiinţate în primăvară
1	Camelina		Semănat în sistem ecologic  epoca III	500 mp	etichetare câmp; determinare privind nr. pl. ieşite din iarnă/mp la grâu şi camelină;  determinare buruieni; plivit buruieni; determinări privind nr.pl răsărite/mp la mazăre şi camelină observaţii şi măsurători la grâu (talia, data înspicat, boli şi dăunători, data maturităţii fiziologice), nr. spice/mp, probe 25 de spice pentru determinare nr.boabe/spic, greutate boabe/spic, MMB, fertilitate spic, desime spic); observaţii şi determinări la mazăre (talia, început înforit, sfârşit înflorit, boli şi dăunători,  data mat. fiziologice, nr. pl/mp la recoltare, nr de păstăi/pl, nr de boabe/păstaie, greut.boabelor/ plantă, MMB); observaţii şi determinări la camelină (toate aceste observaţii se fac la grâu la ambele distanţe de semănat, la fiecare soi; la cele 3 epoci de semănat la camelină; la mazăre);observaţii şi determinări la porumb şi floarea soarelui;  purificat biologic la toate culturile.; la toate speciile se vor efectua determinări ale suprafeţei foliare în toate condiţiile tehnologice experimentate precum şi în loturile de producere de sămânţă.
2	Mazăre	Atika	Semănat în sistem ecologic  la desimea de 100 b.g/mp	0,5 ha
			Semănat în sistem ecologic  la desimea de 150 b.g/mp	0,5 ha
3	Porumb	Olt	Semănat în sistem ecologic  epoca I - aprilie	0.5 ha
			Semănat în sistem ecologic  epoca I - mai
		F 376	Semănat în sistem ecologic  epoca I - aprilie	0.5 ha
			Semănat în sistem ecologic  epoca I - mai
4	Floarea soarelui	Performer	Semănat în sistem ecologic  epoca I - martie	0,5 ha
			Semănat în sistem ecologic  epoca I - aprilie
		Minunea	Semănat în sistem ecologic  epoca I - martie
			Semănat în sistem ecologic  epoca II - aprilie	0,5 ha

Lucrările agricole efectuate în toamna 2011
Planta premergatoare - porumb

Indici calitativi la samanta

La data efectuării raportului de activitate faza I, datorită condiţiilor climatice, nu s-au putut efectua determinările prevăzute în planul experimental, implicit în planul de realizare al proiectului.

La SCDA ALBOTA campurilor experimentale sunt amplasate pe terenul  Laboratorului de Ameliorare plante si producere de samanta pe terenul ecologic, pe un sol brun luvic, (luvosol).
Solul brun luvic are caracteristică prezenţa orizontului EL (luvic).Din punct de vedere pedogenetic solul brun luvic s-a format în condiţii similare cu cele prezentate pentru luvisolul albic numai că acestea s-au format pe terasa a patra a râului Argeş.
pH-ul în stratul arabil este cuprins între 5,03-5,02, cantitatea de humus este cuprinsă între 2,70-2,94, iar aprovizionarea cu elemente nutritive este mai bună. Cantitatea de aluminiu mobil este mai mică pe solul brun luvic, numai 0,92 me /100g sol (tabelul nr. 2). Pe acest tip de sol este nevoie de o tehnologie specială cu amendare, afânare adâncă, folosirea gunoiului de grajd sau folosirea de genotipuri tolerante la factorii nefavorabili de sol, capabile să valorifice foarte bine condiţiile naturale ale zonei

Caracterizarea climatică a toamnei anului 2011
Precipitaţiile insuficiente căzute  în luna august, septembrie si octombrie (tabelul 3) nu au permis efectuarea unei arături de bună calitate terenul fiind foarte uscat. In aceste conditii nu s-a putut efectua aratura, iar pregatirea terenului pentru semanatul cerealelor de toamna s-a facut prin doua treceri cu discul greu urmate de alte doua treceri cu grapa cu discuri GD 3.2, insa nici in aceste conditii terenul nu s-a pregatit corespunzator, patul germinativ nefiind corespunzator efectuarii semanatului,(bulgari foarte mari) datorită lipsei de apă din sol. In aceste conditii am intarzaiat semanatul in asteptarea unor conditii de umiditate corespunzatoare care erau prognozate.

In urma ploilor cazute in data de 8 si 9 octombrie in cantitate de 41.4 mm, dupa zvantarea terenului(solul contine un % ridicat de argila ceea cel face slab permeabil) am putut pregati patul germinativ pentru semanat, prin doua treceri cu GD 3.2 Semanatul experientelor cu genotipuri de grau, triticale si orz de toamna s-a facut in data de 27 octombrie in conditii bune, chiar daca terenul nu era foarte afanat, iar bulgarii depaseau marimea normala unui pat germinativ de buna calitate..  Dupa aceasta data nu au mai cazut decat 1.3 mm precipitatii cantitate de apa insuficienta pentru o rasarire rapida si uniforma a boabelor. Răsărirea s-a produs esalonat incepand cu data de  10 noiembrie, insa nici  in prima decada a lunii decembrie cultura nu este rasarita in totalitate. In data de 6 decembrie au cazut 13,6 mm ceea ce a facut ca la aceasta data sa avem o rasarire de peste 60% la grau si triticale si slaba la orz, sub 40%.
             În lunile octombrie-decembrie regimul termic a fost favorabil în sensul că temperaturile medii lunare  au fost mai mari decât temperaturile medii lunare multianuale ceea ce ar fi permis, o răsărire  şi în continuare o creştere şi dezvoltare normală a plantelor, insa lipsa de umiditate a limitat aceste fenomene.
            Deosebit de important este faptul că luna septembrie au fost lipsita de precipitatii în conditiile în care media multianuala pentru această zonă era de  57 mm.
            Primele ploi au venit la jumătatea lunii octombrie, fapt ce a permis pregătirea patului germinativ si semănatul grâului. A urmat o alta perioada  lungă fără precipitatii ceea ce a făcut ca grâul să răsară târziu, în smocuri, cultura având un aspect neuniform. Acest lucru nu a permis efectuarea determinărilor pentru această fază.

            Planurile experimentale pentru anul agricol 2011-2012

Lucrările agricole efectuate în toamna 2011
Planta premergatoare - porumb

Indici calitativi la samanta

Teritoriul I.N.C.D.C.S.Z. Braşov face parte din câmpia premontană a Bârsei situată în colţul de sud-est al Transilvaniei, ca o depresiune întinsă şi înconjuratã de munţi. La est, sud-est şi sud este delimitat de cercul carpatic prin munţii Buzăului, Ciucaş, Piatra Mare, Cristian de Bucegi, la nord - vest de Piatra Craiului, la vest de Măgura Codlei, iar la nord de Munţii Perşani şi Baraolt. Împreună cu aceştia şi cu o parte din depresiunea Ciucului, Ţara Bârsei formează o unitate geografică bine conturată şi străbătută de la un capăt la altul de râul Bârsa. Ţara Bârsei pare un imens platou, un şes al munţilor formând un “amfiteatru natural”.
            Geografic, Ţara Bârsei se întinde de la 45o27’ până la 46o00’ latitudine nordică şi de la 26o10’ până la 26o13’ longitudine estică. Altitudinea este cuprinsă între 550 m la Bod şi 722 m la Zărneşti. Suprafaţa Ţării Bârsei măsoară 2406 km2.
            Terenul I.N.C.D.C.S.Z. s-a format prin sedimentarea materialului cărat de apele torenţiale din înălţimile înconjurătoare. Are un relief plan destul de bine nivelat natural, cu depresiuni variabile ca mărime, deseori excesiv de umede. Locul e brăzdat de albiile apelor ce coboară din munţi curgând spre Olt. În profilele efectuate se întâlnesc la diferite adâncimi straturi de bolovănişuri.
Hidrografia şi hidrologia
            Apa freatică este la mică adâncime, uneori chiar la suprafaţa solului. Scurgerea apelor externe se realizează pe două albii mari, pronunţate: Bârsa şi Ghimbăşel (parţial canalizate).
 Climatologia zonei naturale
            Ţara Bârsei se află în zona de tranziţie dintre climatul mediteranean şi climatul continental, manifestându-şi influenţa ambele tipuri climatice, iar mersul vremii este hotărât de predominarea uneia sau alteia dintre aceste influenţe.
            După sistemul de clasificare Koppen, Ţara Bârsei se încadreazã în regiunea climatică D.f. sub tipul K.
            D = climat boreal, ploios, cu ierni reci şi zãpadă multă;
            f =  precipitaţii suficiente în tot cursul anului;
            b = temperatura medie a lunii celei mai calde este de 22o C;
            x = precipitaţii maxime la sfârşitul primăverii, precipitaţii şi nebulozitate minime la sfârşitul verii;
            K = iarnă rece, temperatura medie anuală este în jur de 8o C.
            Din punct de vedere climatice, teritoriul I.N.C.D.C.S.Z. Braşov este, deci, favorabil culturii cartofului deoarece se găseşte într-o zonă umedă cu circa 515 mm precipitaţii (media anuală), cu o temperatură medie anuală de 7o C şi cu o sumă a temperaturilor de peste 10o C de circa 2500 o C.
            De asemenea, pe teritoriul I.N.C.D.C.S.Z. Braşov se găsesc soluri ce aparţin claselor molice, hidromorfe şi slab evoluate. Din prima clasă fac parte soluri de tipul cernoziomoid tipic rendzinic, cambic - gleizat şi freatic umed, din clasa solurilor slab evoluate.
            Ponderea o au solurile de tipurile cernoziomoid tipic, rendzinic şi gleizat.
            Pentru profilul solului se diferenţiazã următoarele orizonturi: Ap – Am – AB – BV1 - BV2  - C(BD) - R.
            Textura acestui tip de sol în orizonturile superioare este nisipoasă şi luto-nisipoasă, iar în profunzime este nisipo-lutoasă.
            Pe teritoriul I.N.C.D.C.S.Z. Braşov predomină solul de tip cenoziomoid, având un conţinut ridicat în humus în orizontul A şi rezervă foarte mare în primii centimetri, reacţie moderat acidă, aprovizionare bună cu azot (Nt), condiţii de nitrificare influenţate negativ de reacţia acidă, asigurare mijlocie cu forme mobile de fosfor şi potasiu asimilabil, gradul de saturare în baze ridicat (cca. 70%) determinând astefel o activitate microbianã bună.
            În aceste condiţii solul din zona I.N.C.D.C.S.Z. Braşov determină o favorabilitate bună pentru cultura cartofului, având nota de bonitate 81.
            Culturile de bază din zonă, agreate şi de INCDCSZ Braşov sunt: cereale (grâu, orzoaică de primăvară), leguminoase (mazăre), cartoful şi sfecla de zahăr, plantele furajere (lucerna, borceagul, sfecla furajeră).
            Referitor la însuşirile climatice din perioada 1 octombrie – 15 decembrie, 2011 se poate spune ca s-a caracterizat prin temperaturi apropiate de mediile multianuale şi printr-un volum mai redus de precipitaţii decât media multianuală
Caracterizarea climatică a lunilor octombrie-decembrie 2011 - Braşov

Anul / luna		Temperatura medie aer (0 C)			Suma precipitaţiilor (mm)
		Realizat	MMA	Abateri	Realizat	MMA	Abateri
2011	Octombrie	6,6	8,3	-1,7	48,6	38,9	+9,7
	Noiembrie	7,0	3,1	+3,9	14,7	32,8	-18,1
	10 Decembrie	3,0	-2,2	+5.2	2,8	27,0	-24,2

Planul experimental pentru anul agricol 2011-2012 la INCDCSZ Braşov cuprinde următoarele specii şi varietăţi de plante:

1. Cartoful.
Pentru anul agricol 2012 ne propunem cultivarea a 4 soiuri de cartof: Rustic, Roclas, Christian şi Sante
Soiul Rustic este un soi românesc, creat la INCDCSZ Braşov prin selecţie clonală individuală, dintr-o populaţie hibridă şi este recomandat pentru cultura ecologică a cartofului atât în zonele rurale montane cât şi în cele agricole tradiţionale, pentru consum toamnă-iarnă şi industrializare sub formă de pommes-frites.
Este un soi semitimpuriu, cu tufă bogată în frunze, mediu dezvoltată, rezistent la mană pe frunze şi tuberculi (motivul principal pentru care este folosit în cultura ecologică, deoarece necesită un număr redus de tratamente împotriva manei cartofului –Phytophthora infestans), rezistent la virusul Y şi virusul răsucirii frunzelor, rezistent la râia neagră. Prezintă tuberculi ovali, cu coaja galbenă şi pulpa galbenă şi are o calitate culinară bună.
      Soiul Roclas este de asemenea  creaţie INCDCSZ Braşov, un soi semitimpuriu, cu tufa bogată în frunze, semierectă, viguroasă. Mijlociu rezistent la mană pe frunze şi tuberculi, mijlociu rezistent la virusul răsucirii frunzelor, rezistent la râia neagră. Prezintă tuberculi ovali, cu coaja galbenă şi pulpa galbenă, calitate culinară bună, se pretează pentru consum timpuriu, de vară-toamnă şi industrializare (chips, pommes frites).
            Soiul Christian reprezintă o altă creaţie marca INCDCSZ Braşov, un soi semitimpuriu, cu tufa bine dezvoltată, bogată în frunze.  Se prezintă ca mijlociu sensibil la mană pe frunze şi tuberculi, mijlociu rezistent la virusul Y, sensibil la virusul răsucirii frunzelor şi rezistent la râia neagră. Prezintă tuberculi ovali, cu coaja roşie (fapt ce îl face să fie apreciat de fermieri şi consumatori, privindu-l ca un înlocuitor al soiului Desirée) şi pulpa galbenă. Calitate culinară bună.  Este destinat consumului timpuriu, de vară – toamnă.
      Soiul Sante, soi olandez cultivat de mulţi ani în România, cu deosebit succes la fermieri, datorită adaptabilităţii la condiţiile ecologice specifice ţării noastre şi producţiilor ridicate obţinute. Rezistent la virusurile Y, X şi la râia neagră, cu bună rezistenţă la mana pe tuberculi, dar moderat sensibil la mana pe foliaj. Prezintă tuberculi ovali, cu coaja galbenă şi pulpa galben deschis. Calitate culinară bună se pretează pentru consum de toamnă-iarnă şi industrializare.

De asemenea, structura culturilor aflate în rotaţie în anul 2012 mai cuprinde:
2. Porumb. Se va folosi populaţia locală de FĂGĂRAŞ şi două populaţii sintetice de la Fundulea – SANDALB şi OPTAŞ.
            Aceste populaţii au avantajul adaptabilităţii la condiţiile locale de mediu, rezistentenţei la boli şi dăunători şi al unor indici de calitate şi morărit dorite de comsumatori.
 

3. Facelia.
            In condiţiile actuale de trecere la agricultura ecologică, facelia este planta indicată în combaterea buruienilor prin acoperirea solului cât mai mult timp şi prin punerea la dispoziţia plantei ce urmează după ea a unor cantităţi însemnate de elemente nutritive uşor asimilabile. Se va folosi soiul Balo.

            4. Triticale. Reprezintă o cereală nouă, ale cărei boabe se utilizează în hrana animalelor, mai ales monogastrice şi a omului, în producerea de malţ pentru fabricarea berii,  în industria spirtului sau amidonului. Sub formă de masă verde sau însilozată triticale se poate folosi ca furaj în hrana animalelor, formele de toamnă fiind foarte productive (peste 40 t masă verde/ha).
 
            5. Lucerna. Lucerna este o plantă foarte rezistentă la îngheţ şi la secetă, porneşte repede în creştere primăvara şi are o mare longevitate (3-4 ani în condiţii de irigare şi 4-5 ani în condiţii de neirigare). Nutreţul de lucernă se remarcă printr-un conţinut ridicat de substanţe nutritive.
O altă însuşire importantă a lucernei o reprezintă îmbogăţirea solului în azot, ca urmare a producerii azotului pe cale simbiotică. Cantităţile de azot produse într-un an ajung la 200-300 kg/ha, în acest fel creându-se posibilitatea folosirii unor canităţi mai mici de îngrăşăminte minerale cu azot.

Activitatea 1.3
Tehnologiile  de cultivare a cartofului, porumbului, faceliei şi lucernei  în condiţii ecologice au prevăzut desfăşurarea următoarelor lucrări agricole, în intervalul octombrie-decembrie 2011:

Lucrarea	Fenofaza plantei/ caracteristici tehnice	Utilajul folosit
Pregătirea terenului	Arătura adâncă – 28-30 cm toamna	- Tractor 65-95 CP + Plug reversibil în agregat cu grapa stelată
Fertilizare	Gunoi de grajd 30-40 t/ha Gunoi bine fermentat	- Tractor 65-95 CP + MIG 6A

Tehnologia de cultivare a triticalelor în condiţii ecologice a prevăzut desfăşurarea următoarelor lucrări agricole, în intervalul octombrie-decembrie 2011:
Soiul folosit în cadrul experienţei este Titan, soi românesc cu următoarele caracteristici:
- germinaţia: 89,6 %;
- masa 1.000 boabe (MMB): 47 g;
- greutatea hectolitrică: 72
            Analizarea probei de sămânţă de triticale s-a efectuat în cadrul Laboratorului de Cereale al ICDCSZ Brasov.
Semănatul a avut loc în data de 7.10.2011, la adâncimea de semănat 5-7 cm  şi cu o densitate de 450 boabe germinabile la m2.
Răsărirea a fost notată în data de 28.10.2011, iar în 3.11.2011 plantele răsăriseră în proporţie de 95%, cu o medie a uniformităţii răsăririi plantelor de 400-450 plante pe m2

Lucrarea	Fenofaza plantei/ caracteristici tehnice	Utilajul folosit
Pregătirea terenului	Arătura adâncă – 28-30 cm toamna	Tractor 65-95 CP + PRP 3,3
Fertilizare	Gunoi de grajd fermentat: 30-40 t/ha	Tractor 65-95 CP + MIG 5
Pregătirea patului germinativ	Pregătit teren	GD 6,4 + CPGS
Semănatul şi tăvălugitul	Distanţe între rânduri: 12,5 cm; - adâncimea de semănat 5-7 cm	SC-31 + 3 TI 1,5

            Toate celelalte lucrări agricole se vor desfăşura începând cu primăvara anului 2012, conform tehnologiilor specifice de producere a seminţelor la culturile ecologice din asolament.

6. Rezultate, stadiul realizării obiectivului, concluzii şi propuneri pentru continuarea proiectului:
6.1. Rezultate:

6.2. Stadiul realizării proiectului;
Activitate 1.1 Întrunirea echipei de implementare a proiectului în vederea stabilirii tehnicii experimentale şi de prelucrare, raportare şi  publicare a datelor
Conform planului de realizare a proiectului,  în perioada 21.11.2011 – 09.12.2011 au avut loc reuniuni ale echipelor de implementare a proiectului în toate unităţile participante la proiect, la care au participat toţi colaboratorii din lista de personal a proiectului.

Activitatea 1.2. Organizarea cercetărilor:
            Culturile comparative cu varietăţi de cereale, leguminoase pentru boabe şi de plante tehnice, aromatice şi medicinale au mai multe variante (4 – 50), iar fiecare variantă are 3 repetiţii şi sunt amplasate în câmpul experimental de agricultură ecologică de la INCDA Fundulea. Producerea de sămânţă ecologică se studiază în toate unităţile de cercetare participante la proiect, la un număr total de 16 specii (grâu, triticale, orz, porumb, mazăre, soia, trifoi, lucernă, facelia, camelină, in pentru ulei, floarea-soarelui, cartof, coriandru, fenicul şi isop) în parcele distincte şi în curs de certificare ecologică. De asemenea, fiecare câmp de cercetare este impărţit in cel puţin 4 sole, iar pe fiecare solă s-a amplasat sau se va amplasa una (grâu, soia) sau două culturi (camelina + in, coriandru + porumb boabe), iar la fiecare cultură şi se vor cultiva 1 - 3 varietăţi  în  1 – 3 epoci de semănat.
Activitate 1.3 Efectuarea de observaţii si masurători la sămânţă şi în culturile comparative şi de producere de sămânţă la speciile şi varietăţile de toamnă

Toate unităţile de cercetare participante la proiect au studiat indicii de calitate ai seminţei la speciile semănate în toamnă în experienţele cu culturi comparative şi câmpurile de producere de sămânţă ecologică, precum şi observaţii şi măsurători privind dinamica răsăririri plantelor la culturile de toamnă.
 
6.3. Concluzii;
Importanţa informaţiilor ştiinţifice este dată de noutatea sistemului de agricultură - agricultură ecologică şi a domeniului de studiu: producere de sămânţă ecologică, de numărul mare de specii (16) şi varietăţi (3 – 50) studiate şi de particularităţile climatice (secetă) ale acestui început de an agricol.
De asemenea, cercetările privind producerea de sămânţă ecologică se desfăşoară în 5 agro-ecosisteme foarte diferite din punct de vedere geografic, orografic, climatic, agrochimic şi pedologic:
INCDA Fundulea: Câmpia Română de Est, pe cursul de apă Mostiştea, în zona de separare a Câmpiei Vlăsiei de Câmpia Bărăganului de Sud, zonă cunoscută sub numele de Câmpia Mostiştei, câmpul Ciornuleasa;
SCDA Secuieni: Podişul Central Moldovenesc;
SCDA Şimnic: Piemontul Getic, pe terenurile dintre râurile Jiu şi Teslui şi suprafaţa de racord a platoului înalt cu terasele Jiului;
SCDA Albota: Piemontul Getic, cîmpia înaltă a Piteştiului;
INCDCSZ Braşov: Câmpia premontană a Bârsei, în partea de sud-est a Transilvaniei.
            Aşa cum rezultă din rapoartele unităţilor de cercetare participante la proiect, toamna anului agricol 2011 – 2012, a fost peste tot neobişnuit de secetoasă, ceea ce a afectat puternic răsărirea culturilor de toamnă şi calitatea lucrărilor agricole de toamnă.
 
6.4. Propuneri pentru continuarea proiectului:
Pentru buna desfăşurare a proiectului în continuare este important ca decontarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului să se facă în întregime şi imediat după depunerea şi aprobarea documentelor de plată.

Director de proiect

Dr. ing. Toncea Ion

 

Raport de fază 2013
 Proiectul nr. 221/14.11.2011

PLAN SECTORIAL– ADER 2020

Contractor: Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea
Obiectivul general: (acronim)	STCPM	Numărul /codul proiectului		2.2.1.
Contract: (număr/an)	221/2011	Act Adiţional:  (număr/an)		5/2013
Anul începerii	(zz/ll/aaaa) 15.11.2011	Anul finalizării		(zz/ll/aaaa) 15.12.2014	Durata (luni): 37
Denumirea proiectului:	„Studii integrate-genotipice, fenotipice, calitative şi tehnologice, privind producerea de sămânţă ecologică la cereale, leguminoase pentru boabe şi la plante tehnice, furajere, aromatice şi medicinale”
Denumirea fazei :	Faza 3  - 2013.
Persoana de contact (Directorul proiect): Toncea Ion			Date de contact: Tel/Fax: 021 311 07 22; 0242 642 875 E-mail: toncea@ricic.ro; fundulea@ricic.ro

 

Obiectivul proiectului	Stabilirea particularităţilor biologice, tehnologice şi economice privind producerea de sămânţă ecologică la cereale, leguminoase pentru boabe şi la plantele tehnice, furajere, aromatice şi medicinale cultivate in sistem ecologic.
Obiectivul fazei	Efectuarea de studii agro-climatice, fenotipice, calitative şi tehnologice privind producerea de sămânţă ecologică la cereale, leguminoase pentru boabe şi la plante tehnice, furajere, aromatice şi medicinale.

 

Rezultatele scontate a se obţine:	3.1. Determinarea indicilor calitativi ai seminţei obţinută în anul 2012 la varietăţile speciilor de toamnă şi  de primăvară.
Rezultatele obţinute:	3.1: S-au determinat indicii de calitate - puritatea, MMB şi energia şi facultatea germinativă la sămânţa de grâu (Triticum aestivum L, ssp. vulgare), orz (Hordeum vulgare L.), triticale (Triticosecale Wittmack), ovăz (Avena sativa L.), porumb (Zea mays L.), mazăre (Pisum sativum L:),  soia (Glycine max L.), trifoi (Trifolium repens L.), lucernă (Medicago sativa L.), floarea soarelui (Helianthus annuus L.), in pentru ulei (Linum usitatissimum L.), şofrănel (Carthamus tinctorius L.), camelină (Camelina sativa L.), isop (Hzssopus officinalis L.), coriandru (Coriandrum sativum L.), fenicul (Foenicul vulgare L.) şi armurariu (Silybrum marianum L) şi indicii de vigoare – coldtest, la sămânţa de porumb.
Rezultatele scontate a se obţine:	3.2: Înfiinţarea culturilor comparative, a loturilor de producere de sămânţă şi a experienţelor cu tehnologii de producere de sămânţă la speciile de toamnă.
Rezultatele obţinute:	3.2: S-au efectuat toate lucrările mecanice şi manuale necesare pentru pregatirea terenului pentru semănat (tocat resturi vegetale de la planta premergătoare, dezmiriştit, lucrat cu grapa cu discuri sau arat+grăpat, lucrat cu combinatorul, tratat sămânţa, pichetat experienţe) şi de semănat (distanţe între rânduri şi pe rând, norma de sămânţă, adâncime) corespunzătoare cerinţelor tehnologice ale speciilor şi varietăţilor de toamnă experimentate: grâu, orz, triticale şi camelină. Aceste informaţii tehnologice sunt prezentate în detaliu în fişe tehnologice elaborate de fiecare unitate participantă la proiect pentru fiecare specie şi varietate de plante studiată.

 

Rezultatele scontate a se obţine:

3.3: Înfiinţarea culturilor comparative, a loturilor de producere de samânţă şi a experienţelor cu tehnologii de producere de sămânţă la speciile de primăvară.

Rezultatele obţinute:

3.3: S-au efectuat toate lucrările mecanice şi manuale necesare pentru pregatirea terenului pentru semănat (tocat resturi vegetale de la planta premergătoare, dezmiriştit, arat+grăpat, lucrat cu combinatorul, tratat sămânţa, pichetat experienţe) şi de semănat (distanţe între rânduri, norma de sămânţă, adâncime) corespunzătoare cerinţelor tehnologice ale speciilor şi varietăţilor de primăvară experimentate: ovăz, porumb, mazăre, soia, trifoi roşu, lucernă, floarea-soarelui, in pentru ulei, camelină, cartof, isop, coriandru, fenicul şi armurariu. Aceste informaţii tehnologice sunt prezentate în detaliu în fişe tehnologice elaborate de fiecare unitate participantă la proiect pentru fiecare specie şi varietate de plante studiată.

 

Rezultatele scontate a se obţine:

3.4. Efectuarea de lucrări agricole şi de observaţii şi măsurători la culturile comparative, loturile de producere de sămânţă, experienţele cu tehnologii de producere de sămânţă şi în loturile demonstrative la speciile şi varietăţile de toamnă şi de primăvară, precum şi de condiţionare a seminţei din verigi superioare.

Rezultatele obţinute:

3.4: Au fost efectuate numeroase lucrări de combatere a buruienilor – plivit manual la toate culturile experimentate şi lucrat cu ţesala de buruieni la culturile de cereale de toamnă, iar la culturile prăsitoare, prăşit manual şi mecanic. La cultura de cartof s-au efectuat şi lucrări de combatere a gândacului de Colorado şi a manei. În cadrul acestei activităţi au fost efectuate şi observaţii fenologice, precum rezistenţa la iernare a speciilor şi varietăţilor de toamnă, uniformitatea răsăririi speciilor şi varietăţilor de toamnă şi de primăvară şi  notări privind  dezvoltarea plantelor, infestarea cu buruieni şi boli, atacul de daunători si rezistenţa la secetă. De asemenea, au fost efectuate măsurători privind parametrii climatici (temperatura aerului şi precipitaţii), însuşirile agrochimice ale solului, indicatorii de creştere a speciilor experimentate: densitatea plantelor la răsărire, talia şi densitatea plantelor la recoltare, numărul de plante fertile, productivitatea: producţia principală şi secundară şi indicii de calitate ai acesteia - umiditate, randament, masa hectolitrică (MH), precum şibindicii de calitate ai seminţei produse – puritate, energie germinativă, facultate germinativă şi  masa a 1000 de boabe (MMB).

 

Rezultatele scontate a se obţine (2):	3.5. Prelucrarea statistică a datelor experimentale şi de producţie.
Rezultatele obţinute:	3.5. Rezultatele experimentale au fost calculate statistic cu ajutorul analizei varianţei.

 

Rezultatele scontate a se obţine (2):

3.6.  Organizarea de vizite de documentare–informare, cu participarea cercetătorilor, cadrelor didactice, studenţilor şi a fermierilor ecologişti.

Rezultatele obţinute:

3.6. În anul 2013, experienţele şi câmpurile de producere de sămânţă ecologică  de la INCDA Fundulea, SCDA Secuieni, SCDA Şimnic şi SCDA Albota au fost vizitate de mai mult de 100 de fermieri, participanţi la AGRIPLANTA Fundulea sau la “Ziua câmpului”, studenţi şi cadre didactice de la USAMV Bucureşti, Iaşi şi Craiova şi de la facultatea de Ştiinţe Agricole Piteşti, reprezentaţi ai MADR din ţară, precum şi de 27 de cercetători din 13 ţări europene, participanţi la întâlnirea anuală de la Bucureşti din cadrul proiectului „Legume Futures” şi de 5 reprezentanţi ai asociaţiei „Danube Soya”. De asemenea, o studentă de la Facultatea de Agricultură a USAMV Bucureşti a făcut o serie de observaţii şi măsurători în câmpul de producere de sămânţă de camelină pentru  lucrarea de licenţă.

 

Rezultatele scontate a se obţine (2):

3.7. Participarea la simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale.

Rezultatele obţinute:

3.7. Rezultatele ştiinţifice obţinute în cadrul proiectului au fost prezentate, sub formă de referate şi comunicări ştiinţifice (7) şi postere (2) cu ocazia Sesiunii anuale  de referate ştiinţifice a INCDA Fundulea şi a Simpozioanelor Naţionale: “Beneficiile Produselor Ecologice şi Tradiţionale, Metode şi Tehnologii de obţinere”, organizat de Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale Satu Mare, “Agricultura ecologică – agricultura viitorului”, organizat de SCDA Şimnic şi USAMV Craiova, “Cultura cartofului în contextul schimbărilor climatice – o provocare permanentă”, organizat de INCDCSZ Braşov şi Federaţia Naţională Cartoful din România în judeţul Covasna şi cu ocazia participării SCDA Piteşti Albota cu stand la expoziţia “Noaptea cercetătorilor” de la Piteşti.,

 

Rezultatele scontate a se obţine:	3.8: Elaborarea raportului de activitate
Rezultatele obţinute:	3.8. Au fost elaborate rapoarte de activitate tehnice şi financiare de către fiecare unitate de cercetare participantă la proiect, precum şi sinteza rezultatelor tehnice şi financiare ale fazei.

 

Nr.	Specificaţii	Contractate pt. anul raportării		Efectiv realizate în anul raportării
		Total	d.c. parteneri	Total	d.c. parteneri
I.	CHELTUIELI CU PERSONALUL	68232,41	42708,41	68232,41	42708,41
1.1.	Salarii și venituri asimilate	53874,78	33721,602	53874,78	33721,602
1.2.	Contribuții angajator	14357,63	8986,808	14357,63	8986,808
II.	CHELTUIELI CU LOGISTICA	19606.77	18598,48	19606.77	18597,48
2.1.	Cheltuieli de capital	8000,00	8000,00	7999,00	7999,00
2.2.	Cheltuieli privind stocurile	9738.77	9598,48	9738.77	9598,48
2.3.	Cheltuieli cu servicii executate de terți	1868,00	1000,00	1868,00	1000,00
III.	CHELTUIELI DE DEPLASARE	2965,00	1465,00	2414,68	1095,18
3.1.	Deplasări interne	2965,00	1465,00	2414,68	1095,18
3.2.	Deplasări externe	0	0	0	0
IV.	CHELTUIELI INDIRECTE (REGIE)	11045,82	5945,82	11045,82	5945,82
TOTAL (I+II+III+IV)		101850,00	68717,71	101298.68	68346,89

 

Concluzii:

 

• Cu excepţia SCDA Piteşti-Albota care, din cauza retrogedării terenurilor, nu are un teren de sine stătător unde să amplaseze câmpul de producere de sămânţă ecologică, terenurile celorlalte unităţi de cercetare participante la proiect sunt în conversie (SCDA Şimnic) şi certificate ecologic (INCDA Fundulea (CP), SCDA Secuieni (P1) şi INCDCSZ Braşov (P4).
  
  
• Producerea de sămânţă în sistem ecologic este un proces complex care necesită o atenţie deosebită de la recoltarea plantei premergătoare, până la însăcuirea, etichetarea şi certificare seminţei.
  
  
• În anul agricol 2012 – 2013, productivitatea şi calitatea recoltelor plantelor cultivate pentru producerea de sămânţă în sistem ecologic au fost „sub semnul vremii”. Din cauza condiţiilor climatice au suferit ca productivitate, mai ales, culturile de primăvară semănate/plantate timpuriu şi toate culturile din zona colinară Piteşti - Albota.
  
  
• Producerea de sămânţă în sistem ecologic necesită un număr mare de lucrări mecanice şi manuale pentru pregătirea terenului şi a seminţei pentru semănat, pentru îngrijirea culturilor şi la/după recoltare, deoarece sămânţă este infestată cu mai multe seminţe de buruieni decât sămânţa convenţionlă, iar separarea acestora se face foarte greu, de multe ori manual.
  
  
• Calitatea seminţei obţinută la speciile şi varietăţile cultivate în sistem ecologic în anul 2013 a fost, peste tot, bună şi foarte bună.