Perioada tranziţiei la economia de piaţă
Elementele definitorii pentru această perioadă au constat în importante modificări privind statutul instituţional, resursele funciare, de infrastructură, resursele umane, resursele financiare, precum şi, în corelare cu toate acestea, cele cu privire la tematica de cercetare, într-o continuă adaptare la priorităţile, în schimbare, ale agriculturii naţionale.
Modificări ale statutului instituţional
lnstitutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea a funcţionat în perioada 1990-2003 ca unitate de cercetare-dezvoltare în curs de reorganizare, în conformitate cu prevederile HG 100/1990. Ca efect al Legii 290/29.05.2002, Institutului i se atribuie o nouă denumire - Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, acestuia acordându-i-se, începând cu data de 01.01.2003, statutul de instituţie publică. Noi modificări de denumire şi de regulament de funcţionare sunt statuate prin HG 1882/2005. Astfel, începând cu data de 01.01.2007, unitatea devine institut naţional, cu denumirea de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, instituţie de interes public, cu finantare extrabugetară şi funcţionare în regim economic.
Modificări privind resursele funciare
Anterior anului 1990, suprafaţa de teren aflată în administrarea (folosinţa) lnstitutului de la Fundulea însuma 7.078 ha, din care 6.369 ha în judeţul Călăraşi şi 709 ha în judeţul Prahova (ferma Stoeneşti). Patrimoniul funciar rămâne neschimbat până la data de 17.02.1992. În perioada 17.02.1992-01.01.2004 suprafaţa respectivă se diminuează treptat cu 2.066 ha, ajungând la existentul actual de 4.967 ha.
Modificări privind infrastructura
Deşi intrat într-o perioadă de subfinanţare progresivă a cercetării ştiintifice, prin diminuarea semnificativă a fondurilor alocate de la bugetul statului, prin proiecte de C-D, Institutul de la Fundulea, prioritar pe baza surselor proprii de finanţare, a continuat modernizarea bazei tehnico-materiale a activităţilor de cercetare şi dezvoltare. Astfel, sunt de menţionat noile dotări privind aparatura şi echipamentele de laborator (echipamente specifice studiilor şi analizelor de genetică moleculară, precum şi lucrărilor de biotehnologie şi fiziologie vegetală, aparatură analitică performantă), cele cu referire la maşinile şi echipamentele specifice câmpurilor experimentale (semănători şi combine de recoltat pentru parcele experimentale, echipamente pentru întreţinerea câmpurilor experimentale), utilajele şi echipamentele de câmp de interes general (tractoare şi combine performante, instalaţii de irigare autodeplasabile), investiţiile privind sporirea capacităţii, calităţii şi eficienţei tehnologice în domeniul procesării şi stocării seminţelor şi, nu în cele din urmă, îmbunătăţirile semnificative în domeniul tehnicii de calcul (peste 110 PC-uri, integrarea acestora în sistem funcţional, pachetele de programe, accesul la sistemele informaţionale naţionale şi internaţionale).
Printre realizările de referinţă din ultimii ani, în domeniul investiţiilor, sunt de menţionat depozitul frigorific, de mare capacitate (peste 250 t), destinat conservării biodiversităţii şi rezervei de seminţe, în valoare de peste 800 milioane lei (RON), realizat integral cu resurse proprii, precum şi construirea unei sere moderne, finalizată recent, complet automatizată şi cu o suprafaţă utilă de 1024 m2.
Institutul dispune de un fitotron, cu suprafaţă de 2650 m2, şi de o seră de înmulţire, de tip industrial, cu o suprafaţă de 2800 m2, intens utilizate anterior, dar care, fiind extrem de energofage, în prezent sunt folosite limitat.
Casa de vegetaţie, cu o suprafaţă utilă de 2000 m2, continuă să fie un obiectiv valorificat eficient şi în prezent, prin derularea în acest spaţiu a unor experienţe de fiziologie şi biotehnologie.
Cu toate acestea, baza tehnico-materială este, cantitativ şi calitativ, încă sub nivelul cerinţelor actuale, necesare menţinerii şi dezvoltării competitivităţii rezultatelor actvităţilor de cercetare-dezvoltare.
Sperăm ca sprijinul financiar acordat de Banca Mondială, începând cu toamna anului 2006, în cadrul Proiectului „Moderizarea Sistemului de Cunoaştere şi Informare Agricolă” (MAKIS), obiectivul 2: „Sprijin pentru cercetarea agricolă” (de cca 5 milioane Euro pentru I.N.C.D.A. Fundulea), să se constituie într-o nouă etapă de dezvoltare şi perfecţionare a activităţii de cercetare ştiinţifică prin consolidarea bazei materiale şi creşterea competitivităţii rezultatelor obţinute.
Modificări privind resursele umane
La nivelul anului 1990, numărul total de angajaţi era de 1.286, din care 666 în Sectorul de cercetare şi 620 în Sectorul de dezvoltare. In cadrul Sectorului de cercetare activau 167 cadre cu pregătire superioară, având următoarea structură a gradelor ştiintifice: 10% CS I, 14% CS II, 29% CS III, 26% CS şi 21 % neatestaţi. In următorii 10 ani numărul total de salariaţi a scăzut cu 37%, ajungând la 809, în contextul în care diminuarea de personal (cu 49%) a fost mai accentuată în sectorul de cercetare. Reducerea numerică a personalului angajat a continuat şi în anii ce au urmat, astfel că la data de 01.06.2007 s-a ajuns la un total de 547 de angajaţi, dintre care 248 în sectorul de cercetare. In prezent în sectorul de cercetare îşi desfăşoară activitatea 64 cadre cu studii superioare, având în structura: 15 CS I (23%), 13 CS II (20%), 12 CS III (19%), 5 CS (8%) şi 19 ACS şi personal neatestat (20%). Comparativ cu anul 1990, reducerile de personal au fost de 57% pentru total angajaţi (63% în sectorul de cercetare şi 52% în sectorul de dezvoltare) şi de 62% pentru angajaţii cu studii superioare ai sectorului de cercetare. Principalele cauze ale reducerilor de personal au fost atât transferurile, prioritar pentru cadrele cu studii superioare, cât şi încetarea activităţii pentru limită de vârstă, în special în ceea ce priveşte personalul auxiliar al ambelor sectoare.
Modificări privind resursele financiare şi tematica de cercetare
La debutul perioadei de tranziţie, pentru încă un an de zile, sursa principală de finanţare a activităţii de cercetare ştiinţifică a fost reprezentată în continuare de către sumele alocate celor 15 programe de cercetare, structurate prioritar pe culturi.
In anul 1991 a fost elaborat şi implementat Programul Naţional, „ORIZONT 2000”, în cadrul căruia I.C.C.P.T. Fundulea se regăsea în calitate de executant şi, în egală măsură, de responsabil pentru numeroase teme de cercetare, grupate pe obiective prioritare, judicios stabilite şi structurate. Numărul total de teme în responsabiltatea I.C.C.P.T. a fost de 135, o parte din acestea fiind finalizate după 3-5 ani de cercetare. Majoritatea fondurilor au fost însă atrase prin teme de cercetare derulate pe perioade de timp adecvate specificului cercetărilor agronomice, ceea ce a determinat ca la finalizarea P.N. „ORIZONT 2000” acesta să fie caracterizat ca reprezentând cea mai corespunzătoare variantă de finanţare a cercetărilor în domeniul agriculturii, abordată după anul 1990.
La finele anului 1999, cu derulare începând cu următorul an, au fost contractate primele proiecte de cercetare în sistem concurenţial, în cadrul P.N. „RELANSIN'” Numărul de proiecte accesate de institut; iniţial 13,a fost completat, în anii 2001 şi 2003, cu alte cinci proiecte. Perioada de finanţare a celor 18 proiecte a fost, pentru majoritatea acestora, de 3-4 ani, un număr restrâns de proiecte având o durată de numai 1-2 ani.
În anul 2001 s-au organizat primele competiţii de proiecte în cadrul a două noi programe naţionale de C-D, având ca denumiri generice „BIOTECH” şi, respectiv, „AGRAL”.
Iniţial, cu două proiecte acceptate la finanţare şi ulterior, cu încă alte patru, Institutul a avut în derulare 6 proiecte „BIOTECH”, majoritatea acestora cu o durată de trei ani.
In ceea ce priveşte programul naţional „AGRAL”, Institutul a reuşit să acceseze un total de 19 proiecte, astfel : 4 proiecte în 2001 şi alte două în 2002, toate cu o durată de patru ani, urmate de alte 3 şi, respectiv, 10 proiecte, cu finanţare pe trei ani, cu începere din anii 2003 şi 2004.
In anii 2001 şi 2002 s-au derulat teme şi proiecte de cercetare în cadrul a patru programe naţionale: ORIZONT 2000, RELANSIN, AGRAL şi BIOTECH. In acest context, în ambii ani, sumele atrase prin temele de C-D aparţinătoare P.N. ORIZONT 2000 au deţinut ponderea majoritară în structura fondurilor totale alocate de la bugetul statului (57% şi, respectiv, 45%).
După încheierea P.N. ORIZONT 2000, în anul 2002, la nivelul următorului an sumele atrase prin proiectele incluse în P.N. AGRAL au devenit majoritare: 78% în 2003 şi peste 40% în următorii doi ani, inclusiv 2006, când şi acest program s-a încheiat.
Este de menţionat faptul că, începând cu anul 2003, accesarea fondurilor publice pentru activităţi de C-D s-a realizat în exclusivitate prin proiecte de cercetare în sistem competiţional.
In anul 2005 a fost implementat programul naţional CEEX (Cercetare de excelenţă). La început prin 7 proiecte şi prin 13 în următorii doi ani, ponderea programului în structura fondurilor publice atrase a fost de 35-40%.
La finele anului 2006 a fost aprobat şi a devenit operaţional Programul Sectorial al M.A.D.R. Prin cele 8 proiecte în derulare în cadrul I.N.C.D.A. Fundulea, programul a deţinut o pondere de 17% din total fonduri publice în anu1 2006, aceasta majorându-se la 35% în anul 2007.
Odată cu obţinerea statutului de institut naţional, s-au îndeplinit condiţiile de eligibilitate pentru accesarea de proiecte în cadrul Programului Nucleu. Astfel, I.N.C.D.A. Fundulea a obţinut finanţarea a patru proiecte, care în acest an cumulează 27% din totalul fondurilor asigurate din surse bugetare.
In perioada de referinţă, tematica de cercetare abordată a fost supusă unui proces de perfecţionare continuă, eforturile întreprinse pentru materializarea acesteia fiind concentrate cu precădere asupra aspectelor de stabilitate a producţiilor, a calităţii şi sanogenezei recoltelor, în egală măsură atât pe baza progreselor înregistrate în privinţa rezistenţei genetice a noilor soiuri şi hibrizi la factori de stres biotic şi abiotic, cât şi prin elaborarea de secvenţe fitotehnice specifice, capabile să valorifice potenţialul superior al creaţiilor biologice realizate pe parcurs, în contextul asigurării obţinerii de rezultate economice optimizate în valorificarea inputurilor tehnologice. Este de menţionat faptul că o parte semnificativă a noilor cercetări întreprinse este canalizată şi pe problematica surselor energetice regenerabile, componentă de bază a preocupărilor actuale la nivel naţional, subsumate siguranţei şi independenţei energetice.
In ultimii 17 ani ritmul de obţinere de rezultatele direct valorificabile ale cercetărilor aplicative, întreprinse în cadrul institutului, s-a mentinut la cote ridicate. Astfel, în domeniul ameliorării s-au înregistrat 179 soiuri şi hibrizi (peste 10 creaţii biologice validate/an), din care 36 soiuri de cereale păioase, 13 soiuri de leguminoase pentru boabe, 45 hibrizi de porumb, 13 hibrizi de floarea-soarelui şi 39 soiuri de plante furajere. De asemenea, în domeniul tehnologiilor de cultură, au fost elaborate şi implementate numeroase soluţii noi pentru valorificarea superioară, din punct de vedere economic, a potenţialului resurselor disponibile.