Cercetări privind producerea de seminţe la cereale şi plante tehnice
În scopul obţinerii unor seminţe de calitate care să valorifice în producţie potenţialul genetic al soiurilor şi hibrizilor cu însuşiri intensive, încă de la începutul activităţii institutului a fost necesară elaborarea unor metodologii şi tehnologii specifice domeniului producerii de seminţe.
Ulterior, activitatea de cercetare în acest domeniu a fost organizată, amplificată şi aprofundată în vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării continuie atât a metodicii, cât şi a unor secvenţe tehnologice specifice producerii de seminţe la diferite culturi.
Cereale păioase (grâu şi orz de toamnă). În cazul acestor culturi au fost efectuate studii şi cercetări, în urma cărora să poată fi stabilite metodele cele mai adecvate de menţinere în procesul de producerea seminţelor a însuşirilor şi caracteristicilor morfofiziologice iniţiale ale soiurilor. Au fost, de asemenea, studiate unele secvenţe tehnologice, din cadrul acestui proces, menite să contribuie la îmbunătăţirea complexului de măsuri agrofitotehnice aplicate loturilor semincere cu grâu şi orz, care să se regăsească, pe de o parte, în sporirea producţiei de sămânţă la unitatea de suprafaţă iar, pe de altă parte, în asigurarea unei valori biologice şi culturale superioare a seminţelor.
a. Cercetările privind îmbunătăţirea metodologiei de producere a seminţelor au fost orientate pentru rezolvarea următoarelor aspecte:
- studiul unor metode de selecţie conservativă la soiurile de cereale păioase pe baza cărora au fost stabilite schemele de producere de sămânţă;
- studiul variabilităţii unor caractere şi însuşiri în cadrul soiurilor de grâu şi orz de toamnă, existente în cultură la un moment dat, pe baza căruia a fost stabilită metoda cea mai adecvată de selecţie în procesul de producere de sămânţă;
- studiul influenţei asupra producţiei seminţelor din diferite categorii biologice la unele soiuri de grâu şi orz de toamnă, în urma căruia a fost stabilit termenul de reînnoire a seminţelor, în vederea însămânţării suprafeţelor cu grâu şi orz pentru consum, la cele două specii de plante.
b. Cercetările privind îmbunătăţirea tehnologiei de producere a seminţelor la
cereale păioase au fost orientate în direcţia perfecţionării unor secvenţe tehnologice din complexul de măsuri aplicate pentru creşterea producţiei şi calităţii seminţelor, astfel:
- influenţa fertilizării şi irigării asupra capacităţii de producţie şi calităţii seminţelor de grâu;
- influenţa diferitelor tipuri, doze şi epoci de aplicare a erbicidelor asupra producţiei şi calităţii seminţelor unor soiuri de grâu;
- influenţa fazelor de recoltare asupra producţiei şi calităţii seminţelor de grâu;
- mărirea coeficientului de înmulţire a seminţelor soiurilor noi de grâu;
- influenţa tratării seminţelor de cereale păioase cu microelemente (Zn, Mg, Cu), asupra creşterii producţiei şi calităţii seminţelor de grâu, în special asupra sporirii viabilităţii şi vigorii acestora;
- influenţa incrustaţiei seminţelor de cereale păioase cu substanţe fertilizante, combinate cu insectofungicide, asupra producţiei şi calităţii seminţelor, mai ales a sporirii stării sanitare, viabilităţii şi vigorii acestora;
- studiul variaţiei însuşirilor de productivitate a seminţelor de cereale păioase sub influenţa condiţiilor ecologice diferite;
- îmbunătăţirea metodelor de stabilire a viabilităţii şi vigorii seminţelor de cereale păioase;
- influenţa fertilizării faziale cu azot a loturilor semincere cu cereale păioase, asupra creşterii producţiei de seminţe şi indicilor calitativi ai acestora;
- influenţa dimensiunii şi greutăţii seminţelor utilizate la însămânţare asupra producţiei şi calităţii seminţelor.
La porumb şi sorg, această acţiune la început a prezentat numeroase dificultăţi, deoarece producerea seminţei hibride era o noutate absolută, la fel şi activitatea de multiplicare a liniilor consangvinizate, organisme cu comportare şi cerinţe cu totul deosebite de cele ale soiurilor, populaţiilor şi hibrizilor. Numeroase linii consangvinizate, din cauza dificultăţilor de adaptare, aveau o vigoare slabă, o variabilitate morfologică sporită şi prezentau dificultăţi în procesul de multiplicare şi de obţinere a hibrizilor simpli forme parentale. De asemenea, au existat dificultăţi şi în producerea unor hibrizi comerciali, ale căror forme parentale prezentau decalaje la înflorit. Reproducerea hibrizilor valoroşi timp de mai mulţi ani a necesitat o atenţie deosebită în păstrarea tuturor însuşirilor valoroase ale liniilor consangvinizate parentale, la nivelurile create de amelioratori, în toate generaţiile de reînmulţire. Ca urmare, au fost necesare conceperea, amplasarea, conducerea, valorificarea şi interpretarea unor experienţe cu totul noi, în vederea obţinerii informaţiilor necesare privind: spaţiile de izolare a loturilor de înmulţire a liniilor consangvinizate şi producere a hibrizilor, paritatea între partenerii de încrucişare, metodele de menţinere şi înmulţire a liniilor consangvinizate, comportatea la înflorit a formelor parentale în diferite zone pedoclimatice, precum şi reacţia acestora faţă de măsurile agrofitotehnice aplicate ş.a.
Rezultatele cercetărilor efectuate în experienţe riguroase, în mai mulţi ani şi diferite localităţi, au permis elaborarea unor metodologii şi tehnologii adecvate capabile să reglementeze măsurile necesare în producerea seminţei hibride la porumb şi sorg, corespunzătoare condiţiilor naturale din ţara noastră şi cerinţelor specifice ale materialului biologic folosit. În aceste norme tehnologice s-au prevăzut: distanţe de izolare specifice pentru parcelele de înmulţire a liniilor consangvinizate şi a loturilor de hibridare pentru producerea hibrizilor simpli, triliniari şi dubli faţă de alte culturi de porumb; parităţi optime de semănat între numărul de rânduri din formele parentale în loturile de hibridare; metode diferite de înlăturare a decalajului la înflorit, pentru a asigura o bună coincidenţă între apariţia stigmatelor la forma maternă şi eliberarea polenului la forma paternă; modul de castrat a formelor materne care să asigure realizarea unor seminţe cu grad ridicat de hibriditate, dar cu diminuări nesemnificative ale producţiei de sămânţă; scheme şi metode de menţinere şi înmulţire a liniilor consangvinizate care să păstreze cât mai fidel puritatea genetică şi însuşirile valoroase ale genotipurilor în decursul generaţiilor de reînmultire ş.a.
De asemenea, s-a determinat reacţia liniilor şi hibrizilor forme parentale la diferite doze de îngrăşăminte, erbicide preemergente şi postemergente, la tratamentul cu insectofungicide, stabilindu-se cantităţile oprime de administrare, care să asigure realizarea obiectivului major al procesului de producere de sămânţă – obţinerea de seminţe cu puritate varietală, indici de calitate şi stare sanitară ridicate, precum şi realizarea unor producţii de sămânţă mari la unitatea de suprafaţă, pentru ca această activitate să fie cât mai eficientă.
Astfel, pe baza rezultatelor experimentale obţinute, au fost elaborate recomandări de integrare a acestora în tehnologii perfecţionate de producere a seminţelor.
Rezultatele obţinute, prin studiile şi cercetările efectuate, au fost publicate în peste 300 lucrări ştiinţifice şi de disemniare a acestora în producţie, în ţară şi străinătate.
De asemenea, pe parcursul celor cinci decenii de activitate în acest domeniu au fost publicate 4 lucrări de sinteză (300–500 pagini) privind metodologia şi tehnologia de producere a seminţelor de cereale, leguminoase şi plante tehnice.
Activitatea ştiinţifică din acest domeniu a fost aprofundată prin stagii de doctorantură, în urma cărora au fost elaborate 8 teze cu astfel de tematică.
În cadrul secţiei de producerea şi biologia seminţelor, pe lângă activitatea de cercetare propriu-zisă, a fost desfăşurată o amplă activitate privind asigurarea an de an a necesarului de sămânţă din categoriile biologice superioare (sămânţa amelioratorului şi sămânţa de prebază), din toate soiurile şi formele parentale ale hibrizilor de cereale, leguminoase pentru boabe şi plante tehnice create de I.N.C.D.A. Fundulea.
Această activitate a fost desfăşurată neîntrerupt, pe parcursul celor cinci decenii de existenţă a institutului, asigurând astfel un material biologic cu însuşiri calitative superioare şi cu valoare culturală ridicată, fapt ce a contribuit la materializarea rolului seminţelor de factor important de producţie.