Sesiunea anuală de referate a INCDA Fundulea
Ediția 2016
Sesiunea anuală de referate ştiințifice a INCDA Fundulea şi a rețelei de unități de C-D
din domeniul culturilor de câmp, ediția 2016, care
a avut loc în data de 12.05. a.c. în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Sişeşti”, având ca program de
desfăşurare prezentarea unui număr de 49 de
lucrări ştiințifice, dintre care 11 în plenul şedinței,
iar restul de 38 lucrări, sub formă de postere.
Contribuția celor 13 unități de C-D, care s-au înscris cu lucrări, poate fi caracterizată astfel:
► în topul clasamentului, cu 14 lucrări şi respectiv 13 lucrări, s-au situat INCDA
Fundulea şi SCDA Turda;
► pe pozițiile următoare s-au plasat SCDA Secuieni cu 6 lucrări, SCDA Șimnic cu 4
lucrări, SCDA Livada cu 3 lucrări, SCDA Teleorman şi SCDA Valu lui Traian cu câte
două lucrări şi, respectiv cu câte o lucrare, un număr de 5 unități şi anume: SCDA
Piteşti, SCDA Lovrin, SCDA Mărculeşti, SCDA Suceava şi CCDCPN Dăbuleni.
Din punct de vedere al încadrării pe
domenii a tematicilor de cercetare abordate, un
număr de 28 lucrări aparțin domeniului Genetică şi ameliorare, inclusiv Fiziologie şi 21
lucrări domeniului Agrofitotehnie.
În principal, datorită timpului limitat
alocat susținerilor orale, dar şi ca urmare a
importanței şi impactului previzibil al
rezultatelor care au făcut obiectul lucrărilor înscrise în program, în cadrul plenului şedinței au fost
prezentate 11 referate ştiințifice, 7 în domeniul Genetică şi ameliorare şi 4 în domeniul
Agrofitotehnie.
Ședința în plen a debutat cu prezentarea
referatului întitulat “Hibridul de porumb
Fundulea 423 ” de către ing. Caterina Băduț,
membră a colectivului de autori. Într-o manieră sintetică şi convingătoare, au fost creionate
principalele caracteristici morfofiziologice şi
performanțe agronomice şi de calitate ale noului
hibrid, creație recentă a INCDA Fundulea. Atât
din prezentarea lucrării, cât şi din parte dintre discuțiile generate de aceasta, s-a conturat ca
principală şi meritorie caracteristică a noii creații biologice faptul că aceasta îmbină valori
semnificativ superioare ale parametrilor de calitate (conținutul boabelor în proteine şi aminoacizi
esențiali) cu potențial de producție ridicat, competitiv cu cel al celor mai bine cotați hibrizi aflați în cultură.
În continuare, dr. ing. Ionuț Racz,
reprezentantul unui colectiv de tineri cercetători
de la SCDA Turda, pe baza unui nivel superior
de valorificare a datelor experimetale acumulate
timp de 10 ani în cadrul unor experiențe
riguroase cu diferite soiuri de grâu de toamnă,
prin referatul prezentat (întitulat “Comportarea
unor soiuri de grâu de toamnă în condițiile
climatice de la SCDA Turda în perioada 2006-2015”), a evidențiat, într-o manieră deosebit de
convingătoare, complexele interrelații existente între regimul termic şi hidric din perioade
fenologice caracteristice şi potențialul genetic de daptabilitate specific cultivarelor, care au
permis identificarea profilului ideotipului de grâu de toamnă cu cel mai ridicat nivel de
valorificare a condițiilor de cultură zonale.
În cadrul prezentării referatului intitulat “Rezultate obținute în ameliorarea lucernei
pentru îmbunătățirea calității furajului ”, dr.
ing. Maria Schitea (cercetător ştiințific la
INCDA Fundulea, şef de laborator) a realizat o deosebit de reuşită caracterizare a noilor
genotipuri de lucernă create la Institut, care s-au
evidențiat prin progrese genetice marcante în
privința conținutului ridicat în proteine şi a valorii nutritive, adăugate unor niveluri ale capacității
de producție egale sau semnificativ superioare celor mai competitive soiuri obținute anterior. De
menționat faptul ca lucrarea a generat unele dintre cele mai consistente şi favorabile aprecieri.
Referatul “Actualități şi persepctive privind
ameliorarea mazării de toamnă la INCDA Fundulea”,
prezentat de tânăra cercetătoare şi proaspăt doctorand ing.
Acuța Bărbieru, a supus atenției auditoriului o
problemantică de noutate pentru agricultura națională.
Astfel, prin conținut şi mod de prezentare, lucrarea a
subliniat cu pregnanță superioritatea, din multiple puncte
de vedere, a genotipurilor de mazăre de toamnă comparativ cu cele aparținătoare tipului de primăvară, precum şi perspectivele ca acestea să contribuie în mod eficient la creşterea semnificativă a suprafețelor cultivate cu mazăre, în cultură pură sau
amestec.
“Noi abordări cu privire la toleranța la secetă a
orzului şi orzoaicei de toamnă ” a reprezentat, atât titlul,
cât şi tematica următorului referat, prezentat de dr. ing.
Liliana Vasilescu, cercetător ştiințific la INCDA
Fundulea. Studiul efectuat de colectivul de autori ai
lucrării, bazat pe inducerea stresului hidric prin desicare
chimică în condiții de câmp experimental, a permis ca,
pe parcursul prezentării lucrării, să fie relevate aspecte deosebit de importante cu privire la
caracterizarea şi ierarhizarea soiurilor actuale şi de persepctivă de orz şi orzoaică de toamnă,
creații ale Institutului, sub aspectul rezistenței la secetă. În acest context, au fost evidențiate
genotipurile cu cel mai ridicat potențial de contracarare a efectelor negative ale unui regim hidric şi termic necorespunzător (secetă pedologică şi sau
atmosferică) intervenit în perioade critice de formare a
producției.
Dr. ing. Roxana Călugăr, din cadrul colectivului
de autori ai referatului întitulat “Influența diversificării
citoplasmatice a unor linii consangvinizate forme
parentale asupra unor elemente de producție la porumb”,
contribuție a SCDA Turda, a evidențiat şi demonstrat
reuşita demersului întreprins de stațiune în direcția
obținerii şi valorificării de linii consangvinizate isonucleare capabile să reducă riscul de
uniformizare a citoplasmelor, prin diversificarea semnificativă a bazei genetice a acestora.
La realuarea prezentării lucrărilor în plen,
ulterior parcurgerii timpului acordat vizionării
posterelor, ing. Horia Lucian Iordan, reprezentant al
grupului de tineri cercetători din cadrul colectivului de ameliorarea porumbului de la INCDA Fundulea, a
evidențiat, pe baza rezultatelor unor cercetări specifice
riguroase, potențialul unei noi metodologii de
determinare a umidității boabelor. Implementarea
aceastei metodologii, rapide şi nedistructive, aplicabilă cu eficiența ridicată în diferite fenofaze,
va asigura progrese genetice semnificative în direcția măririi vitezei de pierdere a apei din boabe,
după maturarea fiziologică a acestora, sporind astfel atractivitatea hibrizilor de porumb autohtoni.
Prezentarea de către dr. ing. Alexandru Cociu a referatului întitulat “Strategia INCDA Fundulea
pentru fundamentarea, realizarea şi dezvoltarea de
tehnolgii durabile şi economic viabile bazate pe
agricultura conservativă” s-a constituit într-un bun şi
oportun prilej de a face cunoscute o parte dintre
rezultatele deosebite obținute în cadrul Platformei de
cercetări multidisciplinare pentru agricultură
conservativă de la INCDA Fundulea, abordare ştiințifică cu impact aplicativ considerabil pentru
producția agricolă. Lucrarea s-a distins, atât prin modalitatea inspirată de prezentare grafică, dar
mai ales prin bogăția de date experimentale cu privire la impactul diferitelor variante de
management al resturilor vegetale asupra
performanțelor culturilor de grâu, porumb şi soia în
rotație, precum şi asupra unor importante componente şi caracteristici structurale ale solului.
Sorgul, o cultură cu importanță crescută şi
unanim recunoscută în contextul actual al
modificărilor climatice, a făcut obiectul următorului
referat susținut de dr. ing. Simona Pochişcanu,
cercetător la SCDA Secuieni, fiind prezentată, o reuşită sinteză a numeroaselor rezultate
experimentale obținute în urma derulării la stațiune a unui studiu complex privind impactul
principalelor verigi tehnologice asupra producției de boabe şi calității acesteia.
Lucrarea susținută de D-na Dr. biol. Dana
Malschi (cadru didactic la USAMV Cluj-Napoca şi cercetător marcant la SCDA Turda) cu referire
la rezultatele cercetărilor întreprinse asupra
situațiilor de risc entomocenotic, a relevat
evoluția importanței dăunătorilor culturilor de
grâu din Câmpia Transilvaniei în perioada
ultimilor 10 ani (2006-2015) în relație cu
modificările climatice şi în cadrul a trei sisteme
de cultură: convențional, cu lucrări minime şi respectiv ecologic cu perdele agroforestiere.
Această lucrare s-a constituit într-un argument deosebit de solid de susțiere a efectelor benefice
ale perdelelor de protecție, printre care menținerea nealterată a echilibrului etomocenotic, în
contextul lipsei riscurilor de explozii populaționale periculoase.
Ultima lucrare susținută în plen, de către
dr. ing. Emil Georgescu, cercetător în cadrul
colectivului de protecția plantelor de la INCDA
Funduela, a fost cea întitulată “Cercetări privind
combaterea păianjenului roşu comun (Tetranycus
urticae) la cultura de soia, în sud-estul țării ”. În
lucrare au fost abordate principalele aspecte ale
unui studiu entomologic complex, focalizat pe un
dăunător extrem de periculos pentru numeroase
culturi agricole, printre care şi soia, datorită, atât numărului mare de generații/an şi modului de
atac, dar mai ales incidenței ridicate de apariție a fenomenului de rezistență la numeroase
insecticide şi acaricide. Din prezentare, care s-a distins prin atractivitate şi argumentație ştiințifică consistentă, a reieşit faptul că există soluții alternative viabile pentru combaterea acestui dăunător,
cel puțin în cazul culturilor de câmp.
Este de precizat faptul că şi lucrările cu prezentare sub formă de postere, în majoritea lor
covârşitoare, au inclus rezultate ştiințifice valoroase, a căror diseminare şi implementare vor
contribui semnificativ, atât la perfecționarea metodologiilor de lucru abordate în cadrul
cercetărilor de ameliorare şi agrofitotehnie, în cazul cercetărilor fundamentale, cât şi la îmbunătățirea performanțelor culturilor de câmp la nivel național, în cazul cercetărilor de natură aplicativă.
Variate ca tematică, lucrările
prezentate sub formă de postere, în cadrul
domenilor Genetică şi ameliorare şi
Fiziologie, au avut ca arii de referință aspecte de esență cu privire la: noi metode
de izolare de ADN din probe de semințe,
caracterizarea moleculară, prin markeri
funcționali, a unor soiuri reprezentative
de grâu, studii privind variabilitatea şi
determinismul genetic şi de mediu al unor caracterere importante ale grâului, studii privind gradul
de înrudire ale unor linii consangvinizate de porumb, componente ale unor programe specifice de
ameliorare, metode fiziologice novatoare de evaluare a reacției diferențiate la acțiunea stresului
hidric şi termic indus ale diferitelor genotipuri de porumb şi grâu, aflate în faze timpurii de
dezvoltare/ameliorare, caracterizarea complexă a performanțelor agronomice a noi genotipuri
(linii, soiuri şi hibrizi) la principale specii de cultură (grâu, porumb, orz de toamnă şi primăvară,
triticale, floarea-soarelui şi soia). Un loc aparte a revenit prezentării unor noi soiuri recent înregistrate, de menționat în acest sens fiind soiul de soia “Ada TD” , creație a SCDA Turda,
precum şi soiul de cânepă monoică “Ratza”, creație a SCDA Secuieni.
De asemenea, şi pentru domeniul
Agrofitotehnie lucrările prezentate sub
formă de postere au abordat o tematică variată şi de interes major. Astfel, bogatul
volum de informație ştiințifică oferit de
acest grup de lucrări a avut drept
componente de referiță următoarele
aspecte: evaluarea impactului unor măsuri
fitotehnice de cultivare a grâului şi
porumbului asupra reducerii efectelor negative ale condițiilor climatice, respectiv asupra însuşirilor solului şi a eficienței economice a culturilor, influența unor elemente de tehnologia
culturii, în noul context climatic şi în specific zonal, asupra producției de grâu, orz, soia şi
floarea-soarelui, aspecte ale manifestării unor carențe de nutriție la porumb în experiențe
staționare de lungă durată, potențialul unor noi biofertilizanți în sistemele de agricultură durabilă,
noi soluții de amestecuri furajere pentru îmbunătățirea randamentului şi calității producției,
aspecte privind dinamica şi structura îmburuienării, precum şi controlul acesteia prin noi măsuri
de intervenție chimică şi culturală, interacțiunea dintre gradul de atac al dăunorului Ostrinia
nubilalis şi nivelul de infestare cu fuzarioze la porumb, elemente actuale privind evoluția unor
dăunători de importanța economică crescândă din principale culturi agricole.
Prezentările tuturor referatelor înscrise în program au generat numeroase discuții, întrebări,
precum şi aprecieri, în majoritatea lor pozitive. Date fiind, atât complexitatea, cât şi consistența
discuțiilor purtate, o prezentare echilibrată a unor aspecte de detaliu este practic imposibilă, dar
esențial este faptul că acestea, în totalitatea lor, au subliniat direct sau indirect calitatea superioară de derulare a manifestării ştiințifice care a făcut obiectul acestei succinte analize.
Trebuie subliniat, cu satisfacție, că majoritatea lucrărilor prezentate în plen au fost
susținute de tineri cercetători, doctoranzi sau
post-doc, ale căror prestații au întărit
convingerea cu privire la rolul actualelor centre
de cercetare, create în jurul unor cercetători
experimentați de la Fundulea, Turda, Secuieni
etc, nu numai în abordarea unor tematici de
cercetare diverse, în domeniile Genetică şi ameliorare, Fiziologie și Agrofitotehnie, dar și în
formarea de specialiști performanți pentru aceste domenii.