English version

Self-evaluation reports - session 2011

Raportul CA 2014

Raportul Auditorului Independent 2014

Raport Program Nucleu 2009 -2015

Strategia INCDA in 2016

 


Sesiunea anuală de referate a INCDA Fundulea
Ediția 2016


f1Sesiunea anuală de referate ştiințifice a INCDA Fundulea şi a rețelei de unități de C-D din domeniul culturilor de câmp, ediția 2016, care a avut loc în data de 12.05. a.c. în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Sişeşti”, având ca program de desfăşurare prezentarea unui număr de 49 de lucrări ştiințifice, dintre care 11 în plenul şedinței, iar restul de 38 lucrări, sub formă de postere.

Contribuția celor 13 unități de C-D, care s-au înscris cu lucrări, poate fi caracterizată astfel:
► în topul clasamentului, cu 14 lucrări şi respectiv 13 lucrări, s-au situat INCDA Fundulea şi SCDA Turda;
► pe pozițiile următoare s-au plasat SCDA Secuieni cu 6 lucrări, SCDA Șimnic cu 4 lucrări, SCDA Livada cu 3 lucrări, SCDA Teleorman şi SCDA Valu lui Traian cu câte două lucrări şi, respectiv cu câte o lucrare, un număr de 5 unități şi anume: SCDA Piteşti, SCDA Lovrin, SCDA Mărculeşti, SCDA Suceava şi CCDCPN Dăbuleni.

f2Din punct de vedere al încadrării pe domenii a tematicilor de cercetare abordate, un număr de 28 lucrări aparțin domeniului Genetică şi ameliorare, inclusiv Fiziologie şi 21 lucrări domeniului Agrofitotehnie.
În principal, datorită timpului limitat alocat susținerilor orale, dar şi ca urmare a importanței şi impactului previzibil al rezultatelor care au făcut obiectul lucrărilor înscrise în program, în cadrul plenului şedinței au fost prezentate 11 referate ştiințifice, 7 în domeniul Genetică şi ameliorare şi 4 în domeniul Agrofitotehnie.

f3Ședința în plen a debutat cu prezentarea referatului întitulat “Hibridul de porumb Fundulea 423 ” de către ing. Caterina Băduț, membră a colectivului de autori. Într-o manieră sintetică şi convingătoare, au fost creionate principalele caracteristici morfofiziologice şi performanțe agronomice şi de calitate ale noului hibrid, creație recentă a INCDA Fundulea. Atât din prezentarea lucrării, cât şi din parte dintre discuțiile generate de aceasta, s-a conturat ca principală şi meritorie caracteristică a noii creații biologice faptul că aceasta îmbină valori semnificativ superioare ale parametrilor de calitate (conținutul boabelor în proteine şi aminoacizi esențiali) cu potențial de producție ridicat, competitiv cu cel al celor mai bine cotați hibrizi aflați în cultură.

f4În continuare, dr. ing. Ionuț Racz, reprezentantul unui colectiv de tineri cercetători de la SCDA Turda, pe baza unui nivel superior de valorificare a datelor experimetale acumulate timp de 10 ani în cadrul unor experiențe riguroase cu diferite soiuri de grâu de toamnă, prin referatul prezentat (întitulat “Comportarea unor soiuri de grâu de toamnă în condițiile climatice de la SCDA Turda în perioada 2006-2015”), a evidențiat, într-o manieră deosebit de convingătoare, complexele interrelații existente între regimul termic şi hidric din perioade fenologice caracteristice şi potențialul genetic de daptabilitate specific cultivarelor, care au permis identificarea profilului ideotipului de grâu de toamnă cu cel mai ridicat nivel de valorificare a condițiilor de cultură zonale.

f5În cadrul prezentării referatului intitulat “Rezultate obținute în ameliorarea lucernei pentru îmbunătățirea calității furajului ”, dr. ing. Maria Schitea (cercetător ştiințific la INCDA Fundulea, şef de laborator) a realizat o deosebit de reuşită caracterizare a noilor genotipuri de lucernă create la Institut, care s-au evidențiat prin progrese genetice marcante în privința conținutului ridicat în proteine şi a valorii nutritive, adăugate unor niveluri ale capacității de producție egale sau semnificativ superioare celor mai competitive soiuri obținute anterior. De menționat faptul ca lucrarea a generat unele dintre cele mai consistente şi favorabile aprecieri.

f6Referatul “Actualități şi persepctive privind ameliorarea mazării de toamnă la INCDA Fundulea”,
prezentat de tânăra cercetătoare şi proaspăt doctorand ing. Acuța Bărbieru, a supus atenției auditoriului o problemantică de noutate pentru agricultura națională. Astfel, prin conținut şi mod de prezentare, lucrarea a subliniat cu pregnanță superioritatea, din multiple puncte de vedere, a genotipurilor de mazăre de toamnă comparativ cu cele aparținătoare tipului de primăvară, precum şi perspectivele ca acestea să contribuie în mod eficient la creşterea semnificativă a suprafețelor cultivate cu mazăre, în cultură pură sau amestec.

f7Noi abordări cu privire la toleranța la secetă a orzului şi orzoaicei de toamnă ” a reprezentat, atât titlul, cât şi tematica următorului referat, prezentat de dr. ing. Liliana Vasilescu, cercetător ştiințific la INCDA Fundulea. Studiul efectuat de colectivul de autori ai lucrării, bazat pe inducerea stresului hidric prin desicare chimică în condiții de câmp experimental, a permis ca, pe parcursul prezentării lucrării, să fie relevate aspecte deosebit de importante cu privire la caracterizarea şi ierarhizarea soiurilor actuale şi de persepctivă de orz şi orzoaică de toamnă, creații ale Institutului, sub aspectul rezistenței la secetă. În acest context, au fost evidențiate genotipurile cu cel mai ridicat potențial de contracarare a efectelor negative ale unui regim hidric şi termic necorespunzător (secetă pedologică şi sau atmosferică) intervenit în perioade critice de formare a producției.

f8Dr. ing. Roxana Călugăr, din cadrul colectivului de autori ai referatului întitulat “Influența diversificării citoplasmatice a unor linii consangvinizate forme parentale asupra unor elemente de producție la porumb”, contribuție a SCDA Turda, a evidențiat şi demonstrat reuşita demersului întreprins de stațiune în direcția obținerii şi valorificării de linii consangvinizate isonucleare capabile să reducă riscul de uniformizare a citoplasmelor, prin diversificarea semnificativă a bazei genetice a acestora.

f9La realuarea prezentării lucrărilor în plen, ulterior parcurgerii timpului acordat vizionării posterelor, ing. Horia Lucian Iordan, reprezentant al grupului de tineri cercetători din cadrul colectivului de ameliorarea porumbului de la INCDA Fundulea, a evidențiat, pe baza rezultatelor unor cercetări specifice riguroase, potențialul unei noi metodologii de determinare a umidității boabelor. Implementarea aceastei metodologii, rapide şi nedistructive, aplicabilă cu eficiența ridicată în diferite fenofaze, va asigura progrese genetice semnificative în direcția măririi vitezei de pierdere a apei din boabe, după maturarea fiziologică a acestora, sporind astfel atractivitatea hibrizilor de porumb autohtoni.

f10Prezentarea de către dr. ing. Alexandru Cociu a referatului întitulat “Strategia INCDA Fundulea
pentru fundamentarea, realizarea şi dezvoltarea de tehnolgii durabile şi economic viabile bazate pe agricultura conservativă
” s-a constituit într-un bun şi oportun prilej de a face cunoscute o parte dintre rezultatele deosebite obținute în cadrul Platformei de cercetări multidisciplinare pentru agricultură conservativă de la INCDA Fundulea, abordare ştiințifică cu impact aplicativ considerabil pentru producția agricolă. Lucrarea s-a distins, atât prin modalitatea inspirată de prezentare grafică, dar mai ales prin bogăția de date experimentale cu privire la impactul diferitelor variante de management al resturilor vegetale asupra performanțelor culturilor de grâu, porumb şi soia în rotație, precum şi asupra unor importante componente şi caracteristici structurale ale solului.f11

Sorgul, o cultură cu importanță crescută şi unanim recunoscută în contextul actual al modificărilor climatice, a făcut obiectul următorului referat susținut de dr. ing. Simona Pochişcanu, cercetător la SCDA Secuieni, fiind prezentată, o reuşită sinteză a numeroaselor rezultate experimentale obținute în urma derulării la stațiune a unui studiu complex privind impactul principalelor verigi tehnologice asupra producției de boabe şi calității acesteia.

f12Lucrarea susținută de D-na Dr. biol. Dana Malschi (cadru didactic la USAMV Cluj-Napoca şi cercetător marcant la SCDA Turda) cu referire la rezultatele cercetărilor întreprinse asupra situațiilor de risc entomocenotic, a relevat evoluția importanței dăunătorilor culturilor de grâu din Câmpia Transilvaniei în perioada ultimilor 10 ani (2006-2015) în relație cu modificările climatice şi în cadrul a trei sisteme de cultură: convențional, cu lucrări minime şi respectiv ecologic cu perdele agroforestiere. Această lucrare s-a constituit într-un argument deosebit de solid de susțiere a efectelor benefice ale perdelelor de protecție, printre care menținerea nealterată a echilibrului etomocenotic, în contextul lipsei riscurilor de explozii populaționale periculoase.

f13Ultima lucrare susținută în plen, de către dr. ing. Emil Georgescu, cercetător în cadrul colectivului de protecția plantelor de la INCDA Funduela, a fost cea întitulată “Cercetări privind combaterea păianjenului roşu comun (Tetranycus urticae) la cultura de soia, în sud-estul țării ”. În lucrare au fost abordate principalele aspecte ale unui studiu entomologic complex, focalizat pe un dăunător extrem de periculos pentru numeroase culturi agricole, printre care şi soia, datorită, atât numărului mare de generații/an şi modului de atac, dar mai ales incidenței ridicate de apariție a fenomenului de rezistență la numeroase insecticide şi acaricide. Din prezentare, care s-a distins prin atractivitate şi argumentație ştiințifică consistentă, a reieşit faptul că există soluții alternative viabile pentru combaterea acestui dăunător, cel puțin în cazul culturilor de câmp.

Este de precizat faptul că şi lucrările cu prezentare sub formă de postere, în majoritea lor covârşitoare, au inclus rezultate ştiințifice valoroase, a căror diseminare şi implementare vor contribui semnificativ, atât la perfecționarea metodologiilor de lucru abordate în cadrul cercetărilor de ameliorare şi agrofitotehnie, în cazul cercetărilor fundamentale, cât şi la îmbunătățirea performanțelor culturilor de câmp la nivel național, în cazul cercetărilor de natură aplicativă.

f14Variate ca tematică, lucrările prezentate sub formă de postere, în cadrul domenilor Genetică şi ameliorare şi Fiziologie, au avut ca arii de referință aspecte de esență cu privire la: noi metode de izolare de ADN din probe de semințe, caracterizarea moleculară, prin markeri funcționali, a unor soiuri reprezentative de grâu, studii privind variabilitatea şi determinismul genetic şi de mediu al unor caracterere importante ale grâului, studii privind gradul de înrudire ale unor linii consangvinizate de porumb, componente ale unor programe specifice de ameliorare, metode fiziologice novatoare de evaluare a reacției diferențiate la acțiunea stresului hidric şi termic indus ale diferitelor genotipuri de porumb şi grâu, aflate în faze timpurii de dezvoltare/ameliorare, caracterizarea complexă a performanțelor agronomice a noi genotipuri (linii, soiuri şi hibrizi) la principale specii de cultură (grâu, porumb, orz de toamnă şi primăvară, triticale, floarea-soarelui şi soia). Un loc aparte a revenit prezentării unor noi soiuri recent înregistrate, de menționat în acest sens fiind soiul de soia “Ada TD” , creație a SCDA Turda, precum şi soiul de cânepă monoică “Ratza”, creație a SCDA Secuieni.

f15De asemenea, şi pentru domeniul Agrofitotehnie lucrările prezentate sub formă de postere au abordat o tematică variată şi de interes major. Astfel, bogatul volum de informație ştiințifică oferit de acest grup de lucrări a avut drept componente de referiță următoarele aspecte: evaluarea impactului unor măsuri
fitotehnice de cultivare a grâului şi porumbului asupra reducerii efectelor negative ale condițiilor climatice, respectiv asupra însuşirilor solului şi a eficienței economice a culturilor, influența unor elemente de tehnologia culturii, în noul context climatic şi în specific zonal, asupra producției de grâu, orz, soia şi floarea-soarelui, aspecte ale manifestării unor carențe de nutriție la porumb în experiențe staționare de lungă durată, potențialul unor noi biofertilizanți în sistemele de agricultură durabilă, noi soluții de amestecuri furajere pentru îmbunătățirea randamentului şi calității producției, aspecte privind dinamica şi structura îmburuienării, precum şi controlul acesteia prin noi măsuri de intervenție chimică şi culturală, interacțiunea dintre gradul de atac al dăunorului Ostrinia nubilalis şi nivelul de infestare cu fuzarioze la porumb, elemente actuale privind evoluția unor dăunători de importanța economică crescândă din principale culturi agricole.

Prezentările tuturor referatelor înscrise în program au generat numeroase discuții, întrebări, precum şi aprecieri, în majoritatea lor pozitive. Date fiind, atât complexitatea, cât şi consistența discuțiilor purtate, o prezentare echilibrată a unor aspecte de detaliu este practic imposibilă, dar esențial este faptul că acestea, în totalitatea lor, au subliniat direct sau indirect calitatea superioară de derulare a manifestării ştiințifice care a făcut obiectul acestei succinte analize.

f16Trebuie subliniat, cu satisfacție, că majoritatea lucrărilor prezentate în plen au fost susținute de tineri cercetători, doctoranzi sau post-doc, ale căror prestații au întărit convingerea cu privire la rolul actualelor centre de cercetare, create în jurul unor cercetători experimentați de la Fundulea, Turda, Secuieni etc, nu numai în abordarea unor tematici de cercetare diverse, în domeniile Genetică şi ameliorare, Fiziologie și Agrofitotehnie, dar și în formarea de specialiști performanți pentru aceste domenii.f17