REZULTATE ALE TESTǍRII SOIURILOR DE GRȂU ROMȂNEȘTI
ḮN SUDUL ȘI VESTUL ŢȂRII
Soiul este unul din factorii cei mai importanţi şi mai dinamici ai tehnologiei de cultura grâului. De aceea cunoaşterea comportării soiurilor în culturi comparative riguroase efectuate în diferite condiţii în fiecare zonă este de interes pentru fermierii care cultivă grâu. Actualizarea informaţiilor despre soiurile disponibile este recomandabilă pentru toţi cei care vor să benficieze de progresul genetic realizat continuu de programele de ameliorare şi să nu rămână blocaţi în clişee depăşite, bazate pe informaţii despre soiuri mai vechi.
Cercetarea românească efectuează în fiecare an culturi comparative pentru testarea soiurilor create de centrele publice de ameliorare, folosind o metodică ştiinţifică unitară în numeroase staţiuni de cercetare din întrega ţară.
Pentru informarea celor interesaţi, prezentăm producţiile medii pe 4 ani în experienţele efectuate în staţiunile din Sudul şi Vestul ţării, unde alături de liniile noi din procesul de ameliorare au fost testate şi 12 soiuri, în comparaţie cu soiul Glosa întregistrat în anul 2005 şi care a ocupat încă în anul 2024 peste 23% din suprafeţele pentru producerea de seminţe în România.
Ḯn 28 culturi comparative efectuate în ultimii 4 ani în staţiunile din Sudul ţării, soiurile noi româneşti au depăşit soiul Glosa cu sporuri cuprinse între 171 şi 794 kg/ha, ceea ce reprezintă de la 2.5 la 11.5% faţă de producţia soiului Glosa.
Tabelul 1. Producţiile medii pe 4 ani în culturile comparative efectuate
în staţiunile din Sudul ţării (kg/ha)
Soiul |
Valu lui
Traian |
Brăila |
Mărculești |
Fundulea |
Teleorman |
Caracal |
Șimnic |
Media |
Diferenţa
faţă de Glosa |
FDL
COLUMNA |
6520 |
8291 |
9462 |
6025 |
8169 |
7462 |
7718 |
7664 |
794 |
URSITA |
6892 |
8378 |
8989 |
5821 |
7775 |
7373 |
7486 |
7531 |
661 |
FDL
ABUND |
6474 |
8621 |
8217 |
5744 |
7838 |
7408 |
7828 |
7447 |
577 |
BIHARIA |
6741 |
9009 |
8748 |
5399 |
7420 |
7053 |
7631 |
7429 |
559 |
FDL
CONSECVENT |
6683 |
8046 |
8495 |
5816 |
7576 |
7201 |
7417 |
7319 |
449 |
CAROM |
6753 |
8181 |
8819 |
4880 |
6626 |
6615 |
7803 |
7097 |
227 |
VOINIC |
5952 |
8097 |
8256 |
5535 |
7082 |
6995 |
7370 |
7041 |
171 |
DACIC |
6162 |
8127 |
8206 |
4983 |
7306 |
6516 |
7256 |
6937 |
67 |
GLOSA |
5736 |
7918 |
8090 |
5696 |
6966 |
6736 |
6945 |
6870 |
0 |
OTILIA |
5322 |
8000 |
7991 |
5369 |
6935 |
6939 |
7112 |
6810 |
-60 |
FDL
MIRANDA |
5698 |
7677 |
8169 |
5426 |
7328 |
6238 |
6770 |
6758 |
-112 |
PITAR |
5561 |
7713 |
7951 |
5528 |
6924 |
6038 |
7115 |
6690 |
-180 |
IZVOR |
5546 |
8073 |
7459 |
5285 |
6867 |
6803 |
6705 |
6677 |
-193 |
| |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Producţiile soiurilor clasate pe primele 3 locuri |
Pe primele trei locuri ca producţie medie s-au situat soiurile FDL Columna, care va fi înregistrat în anul 2025, Ursita şi FDL Abund. Soiurile mai vechi, Otilia, Pitar, FDL Miranda şi Izvor au fost inferioare ca producţie medie soiului Glosa cu 60 până la 193 kg/ha. Soiul Pitar compensează producţia cu 180 kg/ha mai mică prin conţinutul mai ridicat de proteine în bob şi calitatea superioară de panificaţie, putând fi folosit în amestecuri ca ameliorator.
Ḯn cele 12 culturi comparative efectuate în ultimii 4 ani în cele trei staţiuni din Vestul ţării, soiurile româneşti noi au depăşit soiul Glosa cu sporuri cuprinse între 213 şi 1187 kg/ha, ceea ce reprezintă între 3 şi 16.9% faţǎ din producţia soiului Glosa. Soiul Pitar, cu calitate superioară de panificaţie, a fost în zona de Vest egal ca producţie medie cu soiul Glosa.
Tabelul 2. Producţiile medii pe 4 ani în culturile comparative efectuate
în staţiunile din Vestul ţării (kg/ha)
Soiul |
Lovrin |
Oradea |
Livada |
Media |
Diferenţa
faţă de Glosa |
FDL COLUMNA |
8995 |
6394 |
9276 |
8222 |
1187 |
BIHARIA |
8848 |
6322 |
8681 |
7950 |
915 |
FDL CONSECVENT |
8497 |
6266 |
8963 |
7909 |
874 |
FDL ABUND |
7833 |
6109 |
9208 |
7716 |
681 |
URSITA |
8502 |
5948 |
8258 |
7569 |
534 |
VOINIC |
7880 |
5844 |
8019 |
7248 |
213 |
OTILIA |
8040 |
5687 |
7902 |
7210 |
175 |
CAROM |
8281 |
5443 |
7423 |
7049 |
14 |
GLOSA |
8416 |
5367 |
7322 |
7035 |
0 |
PITAR |
8329 |
5050 |
7722 |
7034 |
-1 |
IZVOR |
7999 |
5448 |
7624 |
7023 |
-12 |
FDL MIRANDA |
8095 |
5391 |
6970 |
6818 |
-217 |
DACIC |
7052 |
5999 |
7310 |
6787 |
-248 |
| |
|
|
|
|
|
| |
|
Producţiile soiurilor clasate pe primele 3 locuri |
Masa hectolitrică şi procentul de proteine in bob sunt însuşiri care pot influenţa preţul de valorificare a recoltelor de grâu şi de aceea prezentăm în tabelul 3 valorile determinate pentru aceste două caractere în 19, respectiv 18 culturi comparartive efectuate în ultimii trei ani în Sudul şi Vestul ţării.
Majoritatea soiurilor noi au avut valori medii ale masei hectolitrice mai mari de 76 kg/hl, apropiate de cele ale soiului Glosa. Soiurile Ursita şi Voinic au avut, alături de soiul mai vechi Izvor, mai puţin productiv dar cunoscut pentru rezistenţa sa la secetă, valorile cele mai ridicate.
De asemenea, cu excepţia soiurilor Ursita şi Carom, soiurile noi au fost egale sau superioare soiului Glosa pentru concentraţia de proteine în bob. Cele mai ridicate procente medii de proteine în bob au fost determinate la soiurile FDL Columna şi Pitar.
Tabelul 3. Masa hectolitrică şi concentraţia de proteine în bob
în medie pe 19, respectiv 18 experienţe efectuate în Sudul şi Vestul ţării
Soiul |
MH
(kg/hl)
|
|
Soiul |
Procent
proteine
|
IZVOR |
79.3 |
|
FDL COLUMNA |
14.6 |
URSITA |
79.2 |
|
PITAR |
14.5 |
VOINIC |
78.9 |
|
DACIC |
14.2 |
GLOSA |
78.6 |
|
OTILIA |
14.1 |
OTILIA |
78.5 |
|
VOINIC |
14.0 |
PITAR |
77.7 |
|
FDL ABUND |
14.0 |
FDL COLUMNA |
77.4 |
|
FDL CONSECVENT |
13.9 |
FDL CONSECVENT |
77.2 |
|
BIHARIA |
13.8 |
CAROM |
77.2 |
|
GLOSA |
13.8 |
FDL ABUND |
76.5 |
|
URSITA |
13.6 |
BIHARIA |
75.9 |
|
MIRANDA FDL |
13.5 |
FDL MIRANDA FDL |
75.7 |
|
CAROM |
13.4 |
DACIC |
75.5 |
|
IZVOR |
13.2 |
Rezultatele prezentate, obţinute în 4 ani şi în numeroase localităţi de experimentare, ilustrează faptul că, în ciuda dificultăţilor pe care le întâmpină cercetarea agricolă românească, centrele de ameliorare a grâului din ţară au realizat un progres genetic remarcabil, care le face competitive cu soiurile importate, faţă de care au avantajul de a fi fost expuse la condiţiile din România vreme de mulţi ani, pe parcursul procesului de ameliorare şi selecţie care a condus la crearea lor.
