Raport INCDA
2019

Strategia și planul
de dezvoltare INCDA
2019-2022

Raport INCDA
2020

Raport INCDA
2021

Raport INCDA
2022

Planul strategic
2023-2026

 

REZULTATE ALE TESTǍRII SOIURILOR DE GRȂU ROMȂNEȘTI
ḮN SUDUL ȘI VESTUL ŢȂRII

Soiul este unul din factorii cei mai importanţi şi mai dinamici ai tehnologiei de cultura grâului. De aceea cunoaşterea comportării soiurilor în culturi comparative riguroase efectuate în diferite condiţii în fiecare zonă este de interes pentru fermierii care cultivă grâu. Actualizarea informaţiilor despre soiurile disponibile este recomandabilă pentru toţi cei care vor să benficieze de progresul genetic realizat continuu de programele de ameliorare şi să nu rămână blocaţi în clişee depăşite, bazate pe informaţii despre soiuri mai vechi.
Cercetarea românească efectuează în fiecare an culturi comparative pentru testarea soiurilor create de centrele publice de ameliorare, folosind o metodică ştiinţifică unitară în numeroase staţiuni de cercetare din întrega ţară.
Pentru informarea celor interesaţi, prezentăm producţiile medii pe 4 ani în experienţele efectuate în staţiunile din Sudul şi Vestul ţării, unde alături de liniile noi din procesul de ameliorare au fost testate şi 12 soiuri, în comparaţie cu soiul Glosa întregistrat în anul 2005 şi care a ocupat încă în anul 2024 peste  23% din suprafeţele pentru producerea de seminţe în România.
Ḯn 28 culturi comparative efectuate în ultimii 4 ani în staţiunile din Sudul ţării, soiurile noi româneşti au depăşit soiul Glosa cu sporuri cuprinse între 171 şi 794 kg/ha, ceea ce reprezintă de la 2.5 la 11.5% faţă de producţia soiului Glosa.

 

Tabelul 1. Producţiile medii pe 4 ani în culturile comparative efectuate
în staţiunile din Sudul ţării (kg/ha)

Soiul

Valu lui
Traian

Brăila

Mărculești

Fundulea

Teleorman

Caracal

Șimnic

Media

Diferenţa
faţă de Glosa

FDL
COLUMNA

6520

8291

9462

6025

8169

7462

7718

7664

794

URSITA

6892

8378

8989

5821

7775

7373

7486

7531

661

FDL
ABUND

6474

8621

8217

5744

7838

7408

7828

7447

577

BIHARIA

6741

9009

8748

5399

7420

7053

7631

7429

559

FDL
CONSECVENT

6683

8046

8495

5816

7576

7201

7417

7319

449

CAROM

6753

8181

8819

4880

6626

6615

7803

7097

227

VOINIC

5952

8097

8256

5535

7082

6995

7370

7041

171

DACIC

6162

8127

8206

4983

7306

6516

7256

6937

67

GLOSA

5736

7918

8090

5696

6966

6736

6945

6870

0

OTILIA

5322

8000

7991

5369

6935

6939

7112

6810

-60

FDL
MIRANDA

5698

7677

8169

5426

7328

6238

6770

6758

-112

PITAR

5561

7713

7951

5528

6924

6038

7115

6690

-180

IZVOR

5546

8073

7459

5285

6867

6803

6705

6677

-193

                   
       Producţiile soiurilor clasate pe primele 3 locuri

Pe primele trei locuri ca producţie medie s-au situat soiurile FDL Columna, care va fi înregistrat în anul 2025, Ursita şi FDL Abund. Soiurile mai vechi, Otilia, Pitar, FDL Miranda şi Izvor au fost inferioare ca producţie medie soiului Glosa cu 60 până la 193 kg/ha. Soiul Pitar compensează producţia cu 180 kg/ha mai mică prin conţinutul mai ridicat de proteine în bob şi calitatea superioară de panificaţie, putând fi folosit în amestecuri ca ameliorator.
Ḯn cele 12 culturi comparative efectuate în ultimii 4 ani în cele trei staţiuni din Vestul ţării, soiurile româneşti noi au depăşit soiul Glosa cu sporuri cuprinse între 213 şi 1187 kg/ha, ceea ce reprezintă între 3 şi 16.9% faţǎ din producţia soiului Glosa. Soiul Pitar, cu calitate superioară de panificaţie, a fost în zona de Vest egal ca producţie medie cu soiul Glosa.

 

Tabelul 2. Producţiile medii pe 4 ani în culturile comparative efectuate
în staţiunile din Vestul ţării (kg/ha)

Soiul

Lovrin

Oradea

Livada

Media

Diferenţa
faţă de Glosa

FDL COLUMNA

8995

6394

9276

8222

1187

BIHARIA

8848

6322

8681

7950

915

FDL CONSECVENT

8497

6266

8963

7909

874

FDL ABUND

7833

6109

9208

7716

681

URSITA

8502

5948

8258

7569

534

VOINIC

7880

5844

8019

7248

213

OTILIA

8040

5687

7902

7210

175

CAROM

8281

5443

7423

7049

14

GLOSA

8416

5367

7322

7035

0

PITAR

8329

5050

7722

7034

-1

IZVOR

7999

5448

7624

7023

-12

FDL MIRANDA

8095

5391

6970

6818

-217

DACIC

7052

5999

7310

6787

-248

           
       Producţiile soiurilor clasate pe primele 3 locuri

Masa hectolitrică şi procentul de proteine  in bob sunt însuşiri care pot influenţa preţul de valorificare a recoltelor de grâu şi de aceea prezentăm în tabelul 3 valorile determinate pentru aceste două caractere în 19, respectiv 18 culturi comparartive efectuate în ultimii trei ani în Sudul şi Vestul ţării.
Majoritatea soiurilor noi au avut valori medii ale masei hectolitrice mai mari de 76 kg/hl, apropiate de cele ale soiului Glosa. Soiurile Ursita şi Voinic au avut, alături de soiul mai vechi Izvor, mai puţin productiv dar cunoscut pentru rezistenţa sa la secetă, valorile cele mai ridicate.
De asemenea, cu excepţia soiurilor Ursita şi Carom, soiurile noi au fost egale sau superioare soiului Glosa pentru concentraţia de proteine în bob. Cele mai ridicate procente medii de proteine în bob au fost determinate la soiurile FDL Columna şi Pitar.

 

Tabelul 3. Masa hectolitrică şi concentraţia de proteine în bob
în medie pe 19, respectiv 18 experienţe efectuate în Sudul şi Vestul ţării

Soiul

MH
(kg/hl)

Soiul

Procent
proteine

IZVOR

79.3

 

FDL COLUMNA

14.6

URSITA

79.2

PITAR

14.5

VOINIC

78.9

DACIC

14.2

GLOSA

78.6

OTILIA

14.1

OTILIA

78.5

VOINIC

14.0

PITAR

77.7

FDL ABUND

14.0

FDL COLUMNA

77.4

FDL CONSECVENT

13.9

FDL CONSECVENT

77.2

BIHARIA

13.8

CAROM

77.2

GLOSA

13.8

FDL ABUND

76.5

URSITA

13.6

BIHARIA

75.9

MIRANDA FDL

13.5

FDL MIRANDA FDL

75.7

CAROM

13.4

DACIC

75.5

IZVOR

13.2

Rezultatele prezentate, obţinute în 4 ani şi în numeroase localităţi de experimentare, ilustrează faptul că, în ciuda dificultăţilor pe care le întâmpină cercetarea agricolă românească, centrele de ameliorare a grâului din ţară au realizat un progres genetic remarcabil, care le face competitive cu soiurile importate, faţă de care au avantajul de a fi fost expuse la condiţiile din România vreme de mulţi ani, pe parcursul procesului de ameliorare şi selecţie care a condus la crearea lor.

 

 

 

 

 

 

 

Sus